Astăzi vom face cunoștință cu o femeie din istoria Bisericii apusene care a fost călugăriță, reformatoare în cadrul ordinului ei și care poartă un titlu foarte rar, acordat doar celor care au avut o contribuție semnificativă la teologia, doctrina și practica creștină – acela de Doctor al Bisericii. Este vorba de Teresa de Ávila, iar astăzi vă aducem în atenție cartea sa intitulată Castelul interior. Desăvârșirea spirituală sau cele șapte etape ale unirii sufletului cu Dumnezeu, una dintre cele mai importante lucrări ale misticii apusene. ((în seria Părinții Bisericii, într-o secțiune dedicată unor femei speciale din istoria creștinismului, puteți descoperi și pe o altă sfântă ce poartă acest rar titlu de Doctor al Bisericii, și anume Hildegard von Bingen)
Continuă lectura „„Castelul interior” de Teresa de Ávila”Autor: Irina Enache
Sunt absolventă a Facultăţii de Biotehnologii, din ianuarie 2015 lucrez într-o multinațională şi am fost voluntar la „Radio Vocea Evangheliei“ din 2011 până în 2020. Prima mea colaborare cu RVE a fost reprezentată chiar de primul episod al emisiunii „Cartea e o viaţă“. Pentru mine, emisiunea și blogul sunt modalitățile de a folosi una dintre pasiunile mele, lectura, în folosul altor cititori interesaţi. Autorii care m-au influențat cel mai mult și continuă să mă inspire sunt J.R.R. Tolkien și C.S. Lewis.
În 2019 am absolvit un curs de consiliere creștină, lucru care s-a reflectat în genul de cărți pe care le-am citit și care mă pasionează. Am abordat de asemenea un subiect mai puțin discutat în mediul românesc, cel al bolilor psihice, privit dintr-o perspectivă creștină, iar rezultatele studiului meu le puteți găsi pe blogul https://intunericulnuvabirui.wordpress.com/.
Mă puteți găsi și pe Goodreads pentru a vedea ce mai citesc: https://www.goodreads.com/user/show/51556502-yeranouhi
Devenind o prezență vindecătoare #72
Cuvântul grecesc pentru îngrijorare este „merimna”, care înseamnă „a diviza”, „a separa” – o descriere foarte bună a modului în care ne manifestăm atunci când cultivăm gânduri nefolositoare. Îngrijorarea ne sfâșie, ne distruge energia de a face lucruri bune, ne paralizează și ne separă de prezența vindecătoare a lui Dumnezeu. De ce, totuși, ascultăm de toată această vorbărie repetitivă și negativă? Pe lângă faptul că suntem mai sensibili la emoțiile negative, avem de asemenea o tendință de a vedea și auzi doar lucrurile care ne confirmă crezul. Odată ce ajungem la o anumită concluzie, suntem mai înclinați să căutăm acele informații care să ne confirme crezul, în vreme ce ignorăm informațiile care afirmă contrarul. Oamenilor nu le place să fie inconsecvenți. Acesta este un avantaj atunci când încercăm să ne urmăm valorile, însă nu ne ajută în privința îngrijorării, suspiciunii și fricii.
Uneori. chiar și când știm că Dumnezeu este cu noi și ne amintim promisiunile Sale, tot vom continua să ne îngrijorăm cu privire la circumstanțe. Îngrijorarea productivă ne poate ajuta să facem următorul pas pentru a ne îmbunătăți situația. Îngrijorarea nesănătoasă nu aduce nicio soluție. Când ne luptăm cu îngrijorarea, trebuie să ne reamintim că atitudinea noastră în mijlocul încercării joacă un rol crucial în modul în care experimentăm acea încercare. Interpretarea pe care o dăm situației, raționamentul nostru și povestea pe care o spunem vor decide dacă abia vom supraviețui situației, sau vom prospera chiar și în mijlocul dificultăților.
Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing
„Te-aș plăcea dacă ai semăna mai mult cu mine” de John Ortberg
Astăzi vom aborda un subiect destul de dificil – cel al relațiilor, al comuniunii, al intimității – mai ales pentru ultimii ani în care graba, starea de a fi permanent ocupat, tehnologia și, mai recent, pandemia, au stat în calea acestor aspecte ale vieții. Ne va ajuta, în acest sens, o carte a cunoscutului autor american John Ortberg.
Despre John Ortberg puteți afla mai multe în articolul special din seria Aniversări literare.
Astăzi ne vom îndrepta atenția asupra cărții Te-aș plăcea dacă ai semăna mai mult cu mine. Cum putem avea relații profunde, în ciuda diferențelor și vulnerabilităților noastre. După cum puteți observa, coperta cărții prezintă, foarte sugestiv – și o ilustrație folosită pe alocuri în carte – un câine și o pisică, față în față – sunt oare gata să se joace, sau gata să sară unul la altul? Nu știm, dar să aflăm mai bine despre ce este vorba mai exact în cartea lui John Ortberg
Devenind o prezență vindecătoare #71
În calitate de creștini, uneori credem că oamenilor buni nu li se pot întâmpla lucruri rele. Însă Dumnezeu ne-a promis doar că va fi întotdeauna cu noi. Așadar, când începem să ne întrebăm „de ce”, trebuie să ne reamintim că nu există răspunsuri satisfăcătoare la această întrebare, și dacă rămânem blocați în acest punct, nu vom putea merge înainte. Ce putem face în acest caz? Sf. Petru ne spune „ Fiţi treji! Vegheaţi! Duşmanul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care rage, căutând pe cineva să înghită.” (1 Petru 5:8) Acest verset ne spune cât de important este să veghem asupra gândurilor noastre. Mintea noastră este un câmp de bătălie, în care diavolul ne folosește gândurile și argumentele pe care ni le creăm cu privire la situația prin care trecem drept platformă pentru a-și lansa atacurile, prin minciuni care ne erodează, subtil, sufletul: „Lucrurile vor merge din rău în mai rău” „Ar fi trebuit să prevezi că asta se va întâmpla” „Nu mai este niciun motiv de speranță” „Ești singur”. Trebuie să evităm mai ales gânduri absolutiste precum „Nu pot trăi cu asta” ”Nu voi mai fi niciodată fericit” „Viața mea s-a terminat”. Trebuie să luptăm să discernem ce voci vom permite să ne conducă, în special atunci când ne simțim slabi.
Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing
Cărți cu dor de ducă #36 – „Spre Antarctica!”
Într-un articol precedent din seria „Cărți cu dor de ducă”, aflam că există o insulă în Antarctica ce poartă numele unui român; că, în 1920, la Cluj, a fost fondat primul institut de speologie din lume și, în general, că ne putem mândri cu un savant român care a participat la o expediție deosebită de explorare a Antarcticii, a contribuit cu informații importante și chiar a fondat o nouă ramură a științei pe care o reprezenta – biospeologia. Reportajul lui Cristian Lascu și Helmut Ignat, Din Antarctica la Scărișoara, aducea un omagiu savantului Emil Racoviță, prin documentarea unei expediții românești care a refăcut traseul expediției Belgica din 1897 și a dezvăluit Antarctica așa cum arată ea în secolul XXI. Iar cartea de astăzi, „Spre Polul Sud”, apărută la Editura Frontiera, reprezintă o completare binevenită la acel volum (sau invers!)
Textul cărții reprezintă conferința „Vers le Pôle Sud” ținută de Emil Racoviță la Sorbona, dar include și fragmente din conferința „Expedițiunea antarctică belgiană”, susținută de savant în România.
CARTEA E O VIAȚĂ 