Un strop de viață #623


Domnul Isus Hristos este cuvântul final al lui Dumnezeu adresat omenirii. El este Profetul cel îndelung aşteptat „ca Moise”, a Cărui glorie depăşeşte într-un mod infinit pe cea a lui Moise sau a oricărui alt profet. Întrucât El este „Fiul cel preaiubit” al lui Dumnezeu, noi trebuie să „ascultăm de El” în „toate lucrurile”. În Predica de pe Munte, Hristos ne oferă un crâmpei din bunătatea radicală ce caracterizează pe aceia care aparţin Împărăţiei cerurilor. Neprihănirea lor depăşeşte cu mult pe cea a cărturarilor şi fariseilor, pentru că ea izvorăşte dintr-o inimă înnoită şi locuită de Duhul Sfânt. Legea lui Hristos nu răstoarnă Legea lui Moise, ci dimpotrivă, ea o „împlineşte” şi o aduce la final. Legea lui Moise a fost ca un gardian care este pus să păzească un copil sub disciplină strictă (ca un sclav) spre binele lui. Spre deosebire de aceasta, Legea lui Hristos ţine de tărâmul acelora care se bucură de calitatea deplină şi glorioasă de fii – un tărâm caracterizat de libertăţi şi responsabilităţi cu mult mai mari decât cele avute în vedere de Moise.

Charles Leiter, Legea lui Hristos

Un strop de viaţă #622


Lumea spune: urmează-i pe oamenii care trebuie şi vei avea succes. Isus spune: Urmează-mă şi fii răstignit – şi acesta este succesul.

Lumea spune: îmbogăţeşte-te acum – sau cel puţin foarte curând. Isus spune: dă totul acum, deoarece „curând“ s-ar putea să fie prea târziu.

Lumea spune că viaţa cea mai bună este cea pe care o trăieşti la maxim. Isus spune: oricine îşi pierde viaţa pentru Mine o va găsi – şi dacă încerci să-ţi salvezi viaţa, o vei pierde. Îl crede cineva?

Ţine-ţi viaţa în siguranţă, salvează-ţi viaţa, strânge toate bunurile pentru a-ţi face viaţa bună şi îţi vei pierde viaţa. Asta este ce a spus El.

Oricine vrea să-şi salveze viaţa cu siguranţă o va pierde.

Ann Voskamp, how to keep on loving large

Un strop de viață #621


A vedea legea lui Hristos ca pe o nouă „listă de reguli” care trebuie respectate cu scrupulozitate înseamnă a rata întreg înţelesul Noului Testament cu privire la natura vieţii noi a creştinului, viaţă „în Duhul” (v. capitolele 18-19). Pe cât de înfricoşător poate să pară pentru aceia care doresc o poruncă clară pentru fiecare circumstanţă a vieţii, Noul Testament prezintă „umblarea în Duhul” ca fiind cheia pentru împlinirea voii lui Dumnezeu. Aceia care „umblă după îndemnurile Duhului” vor împlini „porunca Legii” (Romani 8:4) ca o implicaţie, căci acolo unde Duhul are o domnie liberă în viaţa credinciosului, acesta va avea „roada Duhului” care constă din „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor”, iar „împotriva acestor lucruri nu este lege” (Galateni 5:22-23).

Charles Leiter, Legea lui Hristos

Un strop de viață #620


Oamenii care iubesc Crucea sunt oameni care vor muri față de lucrurile pe care le iubesc.

A purta o cruce înseamnă că ajungi la o intersecție și Îl alegi pe El și nu te mai uiți niciodată înapoi.

A căpăta forma de cruce înseamnă a-L alege pe Hristos în mijlocul tuturor lucrurilor, ceea ce s-ar putea să însemne să pierzi totul. Dar să câștigi tot ceea ce ține veșnic.

Ann Voskamp, when you’re looking for spiritual formation & cultural transformation

Un strop de viață #619


Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt Se proslăvesc unul pe celălalt. În centrul universului, dragostea altruistă este sistemul circulator al vieții trinitariene a lui Dumnezeu. Persoanele care formează Sfânta Treime se proslăvesc între ele, comunică între ele și se respectă între ele. Când primii creștini greci vorbeau despre perichoresis în Dumnezeu, ei voiau să spună că fiecare persoană dumnezeiască le conține, în chiar centrul ființei sale, pe celelalte două. Într-o mișcare constantă de deschidere și acceptare, fiecare persoană le cuprinde și le înconjoară pe celelalte două.

Cornelius Plantinga, citat în Argument pentru Dumnezeu de Timothy Keller