Etichetă: Răstignire

Episoade speciale CARTEA E O VIAŢĂ


Vineri, 17 aprilie, de la ora 16:30 vă invităm să descoperiţi cartea Dovezi în favoarea învierii de Josh şi Sean McDowell într-un episod special al emisiunii CARTEA E O VIAŢĂ, la RVE Bucureşti, pe 94.2 FM sau pe rve.ro.

De asemenea, duminică, 19 aprilie, de la ora 15:00 vă invităm să descoperiţi câteva pasaje despre moartea şi învierea lui Isus Hristos din devoţionalul Blessings of the Cross într-un alt episod special al emisiunii CARTEA E VIAŢĂ, tot la RVE Bucureşti, pe 94.2 FM şi pe rve.ro.

Nu uitaţi, de asemenea, că puteţi asculta oricând episoade trecute ale emisiunii CARTEA E O VIAŢĂ accesând pagina EMISIUNI a blogului.

Un strop de viaţă #207


Cele mai mari binecuvântări ale lui Dumnezeu vin deseori deghizate în dezastre. Cine se îndoieşte de acest lucru nu trebuie decât să urce dealul Calvarului. Concluzia generală a locuitorilor Ierusalimului în acea vineri a fost următoarea: s-a terminat cu Isus. Ce altă concluzie ar fi avut sens? Liderii religioşi L-au prins şi L-au predat. Roma a refuzat să-L salveze. Cei care Îl urmaseră s-au împrăştiat, cu coada între picioare. El a fost ţintuit de o cruce şi lăsat să moară, ceea ce s-a şi întâmplat. Ei L-au redus la tăcere, I-au pecetluit mormântul şi, cum ar fi spus orice preot care se respectă, Isus era istorie.

Trei ani de putere şi promisiuni se descompun într-un mormânt împrumutat. Caută pe cerul răstignirii o rază de speranţă şi nu o vei găsi. Aceasta este perspectiva ucenicilor, opinia prietenilor şi punctul de vedere al duşmanilor. Dar Dumnezeu nu este surprins. Totul se desfăşoară conform planului Său. Chiar şi în moarte – mai ales în moarte – Hristos este încă regele, rege peste propria Sa răstignire.

Max Lucado, în Blessings of the Cross

Un strop de viață #206


Scena este foarte simplă, o vei recunoaşte cu siguranţă. O grădină cu măslini unduitori. Pământul acoperit de pietre mari. Un gard mic de piatră. O noapte întunecoasă. Vedeţi silueta aceea singuratică? Culcat la pământ. Cu faţa mânjită de noroi şi lacrimi. Cu pumnii zdrobind bulgări de pământ tare. Cu ochii măriţi de spaimă. Cu părul încâlcit cu sudoare sărată. Este acela sânge pe fruntea Lui?

Acela este Isus. Isus în grădina Gheţimani. Îl vedem pe Isus în agonie, încordare şi zbucium. Vedem un „om al durerii“. Vedem un om care se luptă cu teama, care tânjeşte după alinare.

Dumnezeu nu a fost niciodată mai uman ca în acea oră. Dumnezeu nu a fost niciodată mai aproape de noi ca atunci când trecea prin durere. Întruparea nu a fost niciodată mai deplină ca acolo, în grădină.

Max Lucado, în Blessings of the Cross

Un strop de viaţă #205


Din cauza degradării şi răutăţii oamenilor a fost pusă la cale moartea Sa. Din cauza răutăţii oamenilor, El a fost ocărât, batjocorit, pălmuit şi scuipat. Din cauza răutăţii oamenilor, Baraba a fost cel preferat în locul Său. Răutatea oamenilor L-a lăsat să poarte crucea şi L-a ţintuit de ea, L-a dat la o moarte atât de crudă şi umilitoare.

În toate chinurile Sale, Hristos a avut înaintea ochilor toată depravarea umanităţii, cu adevărata sa înfăţişare, fără ascunzişuri şi aparenţe. Hristos a văzut adevărata sa natură, care este ura nestăvilită şi dispreţul faţă de Dumnezeu. A văzut adevărata sa dorinţă, să Îl ucidă pe Dumnezeu. A văzut apogeul ei, uciderea unei persoane care era Dumnezeu. Dar în acelaşi timp, atât de minunată a fost dragostea lui Hristos pentru cei care arătau această depravare, încât a îndurat chiar acele suferinţe pentru a-i izbăvi chiar de pedeapsa pentru această depravare.

Jonathan Edwards, în Blessings of the Cross

Un strop de viață #204


Încă ne luptăm cu aceleaşi probleme care îi preocupau pe Platon şi Aristotel cu secole în urmă. De unde am venit? De ce suntem aici? Unde ne ducem? Căutăm răspunsuri, dar toate semnele par să spună: „fără ieşire“. Dar Crucea stă cu îndrăzneală împotriva confuziei lumii noastre, un far de speranţă în mijlocul întunericului şi al îndoielii. La Cruce, Hristos a creat o punte peste abisul care ne despărţea de Dumnezeu, însă nu doar atât.

La Cruce, aflăm răspunsul la cele mai profunde întrebări ale vieţii. Acolo descoperim adevărata noastră identitate: păcătoşi iertaţi care Îi aparţin acum lui Dumnezeu. Acolo descoperim adevăratul nostru destin: o eternitate glorioasă cu Dumnezeu în ceruri. Acolo descoperim adevăratul nostru scop: să-L iubim pe Dumnezeu şi să-L slujim cu toată puterea noastră.

Nu subestima niciodată ce a făcut Hristos pentru noi la Cruce. Prin ea a fost câştigată mântuirea noastră şi prin ea vieţile noastre – şi lumea noastră – pot fi transformate. Ţie cât de mult ţi-a schimbat viaţa?

Billy Graham, Blessings of the Cross