Ziua Internațională a Cărții 2024


De patru ani încoace, cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor, sărbătorită pe 23 aprilie, am scris câte un articol despre cărțile citite în prima perioadă a anului, încercând să ne amintim și să ne raportăm la prioritățile noastre de lectură pe care le-am pomenit într-un episod din seria specială CARTEA E O VIAȚĂ – SĂ CITIM!

Am mai scris astfel de articole și la finalul anului 2021 și 2022, dar la sfârșitul anului 2023 nu am mai apucat să scriem nimic, așa că acum ne vom uita în urmă la un an întreg (aprilie 2023-aprilie 2024) ca să vedem care ne-au fost prioritățile și cum s-au schimbat ele.

Irina Enache ne împărtășește multe titluri din spațiul creștin ortodox, jurnale de călătorie, povești și basme (reinterpretate sau originale) și cărți despre Tolkien, opera și moștenirea sa, iar Irina Trancă ne recomandă mai multe devoționale, cărți pentru copii și adolescenți și manga și ne arată ce a însemnat pentru ea un ritm mai lent de lectură, dar și de ce „distrageri” bine-venite a avut parte de la lista de priorități.

Continuă lectura „Ziua Internațională a Cărții 2024”

Pe Drumul Mătăsii – Cărți cu dor de ducă #46


Știați că în Astana, capitala Kazahstanului, ridicată de la zero în mai puțin de douăzeci de ani, există un turn înalt de 110 m, în formă de copac, pe ale cărui ramuri stă un ou de aur? Sau că Tadjikistan deține recordul- pentru cel mai înalt catarg de steag din lume, dar și cel mai mare teatru din Asia Centrală și (foarte important :D) cea mai mare bibliotecă din regiune și cel mai spațios salon de ceai? Sau că în Irbil, cel mai mare oraș din Kurdistanul irakian, prețurile la hotel sunt mai mari decât în majoritatea capitalelor europene și chiar în multe orașe americane?

În ciuda „caracterului lor diferit”, aceste pământuri au fost întotdeauna de o importanță crucială în istoria globală, într-un mod sau altul, legând Răsăritul de Apus, servind ca spații de întrepătrundere a ideilor, a obiceiurilor și a limbilor, din Antichitate și până în zilele noastre. Iar astăzi, Drumurile Mătăsii se edifică din nou – neobservate și nebăgate în seamă de mulți specialiști.

Economiștii și-au concentrat atenția asupra unor țări fără legături istorice între ele. Însă ar trebui să privim către adevăratul „centru al lumii”. Nu este vreun Est Sălbatic sau vreo Lume Nouă așteptând să fie descoperită, ci o regiune cu o serie de legături care răsar din nou înaintea ochilor noștri.

Despre acest „centru al lumii” și zămislirea, din interiorul lui, a celui mai important drum care a influențat istoria lumii, ne povestește cartea „Drumurile Mătăsii. O Nouă istorie a lumii” de Peter Frankopan, profesor de istorie mondială la Universitatea Oxford, director al Centrului de Cercetare în Bizantinologie și cercetător senior la Colegiul Worcester din cadrul aceleiași universități.

Continuă lectura „Pe Drumul Mătăsii – Cărți cu dor de ducă #46”