Etichetă: căutarea adevărului

„Vorbăria nebunilor” de Os Guinness


La ce vă gândiți când auziți de apologetică? Este acesta un subiect care vă fascinează, însă vă simțiți intimidați sau nepregătiți în fața argumentelor altor persoane care nu vă împărtășesc credința?

Este un subiect despre care ați dori să aflați mai multe sau credeți că este rezervat doar teologilor sau oamenilor cu o anumită pregătire intelectuală, și că nu vă afectează în niciun fel viața de credință?

Os Guinness, autorul cu care facem astăzi cunoștință, este de părere că apologetica ar trebui readusă în atenția bisericii, și că ea este mai mult decât o abordare generalizată a problemelor credinței – este o artă plină de creativitate de a sta de vorbă cu oameni care nu sunt dispuși să primească ceea ce le spunem. Cartea de astăzi poartă titlul de Vorbăria nebunilor. Redobândirea artei persuasiunii creștine.

Continuă lectura „„Vorbăria nebunilor” de Os Guinness”

Un strop de viață #551


Orice investigație după ”adevăr” este sterilă, insuficientă și chiar vinovată, dacă ne lipsește râvna care-l transpune imediat în practică. Cea mai bună laudă pe care o putem aduce adevărului este să-l trăim.

Daniel Brânzei, „Amintiri cu sfinți”

Un strop de viață #549


Nu există răspunsuri corecte la întrebări greșite. Căutătorii de adevăr încep, în general, prin a căuta răspuns la întrebarea ”Ce?”. Atitudinea lor este greșită. Pilat a comis aceeași eroare: ”Ce este adevărul?” a întrebat și el. Înaintea lui se afla Adevărul în persoană, dar Pilat nu l-a băgat în seamă. El a formulat falsa prezumție că adevărul este concluzia unor discuții, o colecție seacă de afirmații.

Realitatea este că ”Adevărul” nu este un ”ce”, ci un ”Cine”. Dumnezeu și Fiul Său, Isus Hristos, sunt Adevărul. Doar Sfânta Treime conține corespondența desăvârșită între cuvânt și toate lucrurile create, văzute sau nevăzute.

Richard Wurmbrand, citat în „Amintiri cu sfinți” de Daniel Brânzei

„Poate omul să trăiască fără Dumnezeu?“ de Ravi Zacharias


În lumina celor dezvăluite de raportul RZIM în februarie 2021, lăsăm la latitudinea fiecărui cititor să discearnă dacă lectura cărților lui Razvi Zacharias ar mai fi potrivită sau nu. Știm că Dumnezeu a lucrat în viața multor oameni, în mod autentic, prin prelegerile sale, și că și noi am descoperit idei valoroase la momentul potrivit, din cărțile sale mai vechi și scrise înainte de perioada menționată în raportul RZIM. Știm de asemenea că Dumnezeu cunoaște tot adevărul, ne smerim și ne cutremurăm în fața unor astfel de căderi, știind că și noi suntem supuși păcatului și că fără El suntem pierduți. Acestea fiind spuse, vom păstra pe blog recenziile cărților sale care prezintă idei bune, ce nu contrazic adevărul revelat de Dumnezeu în Sfânta Scriptură, și îndemnăm la citirea cu spirit critic atât a cărților lui, cât și a cărților oricărui alt autor, știind că întreg adevărul vine de la Domnul, și nu de la vreun om.

Astăzi vom decoperi o carte care ne va provoca din punct de vedere intelectual, o carte care ne face să ne gândim mai mult la ceea ce credem şi la motivele pentru care credem.

Este vorba despre o carte a cunoscutului scriitor şi vorbitor apologet american, Ravi Zacharias care ne lansează o întrebare încă din titlu: Poate omul să trăiască fără Dumnezeu? Continuă lectura „„Poate omul să trăiască fără Dumnezeu?“ de Ravi Zacharias”

Un strop de viaţă #40


Un lucru pe care promotorii Noii Spiritualităţi l-au făcut în mod cert este că au confirmat adevărul spus de C.S. Lewis că oamenii nu au un suflet, ci mai degrabă fiecare dintre noi este un suflet. Însă toţi avem trupuri. Aceasta este paradigma de la care vreau să pornesc în răspunsul meu către Noua Spiritualitate şi să demonstrez că tot ce caută adepţii Noii Spiritualităţi se găseşte de fapt în Isus. Dar nu în acel Isus pe care Îl popularizează televiziunile comerciale. Nu în acel Isus conceput de imaginaţia New Age. Şi nu în acel Isus despre care toţi vorbesc, dar pe care nimeni nu Îl urmează, care este doar auzit, însă niciodată văzut. Acel Isus la care mă refer eu este Realitatea Absolută, care a venit la noi în trup omenesc pentru a ne aduce har şi adevăr ca să putem deveni copii ai lui Dumnezeu.

Destinul nostru ţine de o Persoană, nu de pelerinajul făcut într-un anumit loc. Scopul nostru este comuniunea cu Dumnezeul cel viu, nu unirea cu o idee impersonală ori cu o Putere Superioară fără nume: o asemenea categorizare este în fapt o laşitate intelectuală. Accesul la o putere abstractă nu îţi dă pe cineva căruia să-i fi recunoscător în clipele de binecuvântare, căruia să-i pui întrebări şi la care să cauţi mângâiere în vremurile de necaz.

Ravi Zacharias, De ce Isus? Să redescoperim adevărul în epoca spiritualităţii consumeriste de masă