Apoftegmele Părinților pustiei #2


Un bătrân viețuia la un loc cu un frate, iar bătrânul dădea pâine oricui venea la el. Când a văzut fratele acela ce se întâmplă, i-a spus bătrânului: „Dă-mi partea mea de pâine și fă cu partea ta ce dorești.” Iar bătrânul a împărțit pâinea cu fratele acela și a continuat să facă milostenie cu partea lui. Și mulți alergau la el, la bătrân, fiindcă auziseră că dă tuturor. Iar Domnul l-a văzut că se bucură în inima lui și i-a binecuvântat pâinea. Iar fratele și-a mâncat pâinea și i-a spus bătrânului: „Pentru că mai am puțină pâine, ia-o și hai să ne ducem din nou traiul împreună.” Iar bătrânul a zis: „Cum vrei tu, așa fac.” Și au început din nou să viețuiască la un loc. Și când s-a împlinit vremea, au venit cei care aveau nevoie să ia milostenie. Într-o zi fratele a intrat în cămară și au văzut că s-au împuținat pâinile. Și a venit un frate sărac și bătrânul a spus: „Dă-I niște pâine.” Fratele a zis: „Nu mai este nici una, apa.” Bătrânul i-a spus: „Du-te înăuntru și vezi.” Fratele acela s-a dus înăuntru și a găsit cămara de pâine plină ochi. Când a văzut aceasta, s-a înfricoșat și i-a dat fratelui celui sărac. Atunci a cunoscut credința și virtutea bătrânului și I-a dat slavă lui Dumnezeu.


Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.

Un strop de viață pentru părinți #60


Când copilul tău nu ți se supune

Dacă Dumnezeu accentuează beneficiile supunerii în Cuvântul Său, atunci și eu aș face bine să le accentuez în modul în care îmi cresc copiii.

Scenariu pentru părinți:

Eu: „Ce se întâmplă când nu asculți/nu te supui?”

Copil: „Lucrurile nu merg bine.”

Părinții trebuie să fie cu ochii în patru pentru a observa modurile în care copiii lor primesc binecuvântări pentru faptul că ascultă de Domnul și să fie grabnici în a le arăta care sunt acele beneficii.

Consecințele (pentru nesupunere) ar trebui să fie pline de iubire, logice și limitate.

Fiecare ocazie în care reacționez cu blândețe, fiecare moment în care caut să atrag inima copilului meu cu bunătate plină de iubire și fiecare oră în care aleg să meditez asupra a ceea ce este adevărat și pur și frumos la a fi mamă, pregătesc terenul pentru ca lucrurile să meargă bine pentru mine și să-L onorez pe Dumnezeu.

Tată, Îți mulțumesc că ne-ai dat limite. Știu că Tu dorești ca copiii Tăi să te asculte astfel încât să ne meargă bine. Am nevoie de reamintirea acestui lucru la fel ca copiii mei. Ajută-mă să fiu acel gen de părinte care e dispus să investească timp în a-i învăța pe copiii mei cu răbdare și înțelegere. Dă-le copiilor mei inimi ascultătoare care caută să facă ce este bine dintr-o inimă plină de iubire și de dorința de a mă onora pe mine și a Te onora pe Tine! Transformă-ne pe toți, Tată, că să primim binecuvântările Tale și ca să ne meargă bine. În numele lui Isus, amin.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Apoftegmele Părinților pustiei #1


Astăzi, pentru creștinismul răsăritean, și la noi în țară, începe Postul Paștelui. Anul acesta, pentru a ne însoți această perioadă în care ne propunem să ne rugăm, să postim, să ne depărtăm puțin de cele ale lumii și să medităm mai mult la însemnătatea patimilor și învierii Mântuitorului, am ales un volum cu totul deosebit, apărut în 2021 la Editura Humanitas: Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.
După cum ni se spune în prefața cărții, în volumul de față propunem textul editat critic al versiunii copte sahidice a Apoftegmelor Părinților și traducerea lui în limba română. Am ales să ne ocupăm de versiunea coptă a Patericului întrucât, prin vechimea, coerența și dispunerea materialului, e de mare relevanță pentru istoria întregii constelații de tradiție a Apoftegmelor. Prezenta ediție critică nu e o simplă actualizare a uneia mai vechi, ci o întreprindere de anvergură pentru obținerea unui produs științific nou și autonom și deopotrivă o premieră absolută în spațiul culturii române. Prezentul volum este rezultatul muncii unei echipe de filologi clasici, teologi și filozofi care s-au constituit într-un grup de studiere a limbilor Bibliei, cu o atenție specială asupra limbii copte sahidice.

Continuă lectura „Apoftegmele Părinților pustiei #1”

Devenind o prezență vindecătoare #54


Tată Ceresc, în acest proces al reînnoirii, amintește-mi că, despărțit de Tine, nu pot face nimic. Înainte de a începe o călătorie, am nevoie ca Tu să-mi fii indicatorul. Tu ne-ai spus să Te căutăm pe Tine mai înainte de toate, așa că astăzi, mă angajez din nou să Te pun pe primul loc în viața mea. Îmi dau seama că, dacă nu Te voi pune în centrul vieții mele, nu mă vei putea călăuzi; recunosc că, dacă nu voi pune timp deoparte pentru a sta în tăcere înaintea Ta, glasurile lumii îmi vor defini viața. Pune în mine speranță pentru ziua de mâine. Te rog să mă întărești în această călătorie a reînnoirii, atunci când sunt obosit sau vreau să abandonez calea.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Părinții Bisericii – Diaconița Olimpiada


Când mi-am început documentarea pentru seria Părinții Bisericii, au existat multe nume feminine care apăreau fie în istoria personală a acelor episcopi, martiri și sfinți, fie în istoria Bisericii în sine, având propria poveste independentă și viață trăită pentru Hristos. Așa că, în luna martie, m-am gandit să scriu niște rânduri despre câteva femei deosebite din istoria Bisericii, onorând faptul că pe lângă cercul celor trei Capadocieni era și o soră, o sfântă de la care chiar și ei aveau de învățat…; sau, undeva departe de locul în care fusese exilat, chiar și marele teolog Ioan Gură de Aur avusese o ucenică, diaconiță…; sau într-o odaie din Imperiu, o mamă se ruga fierbinte pentru fiul ei, Augustin.


Începem această miniserie cu un personaj foarte important în viața lui Ioan Hristostom – Olimpiada, diaconița care, în mijlocul persecuției a știut să-și păstreze smerenia, și-a slujit toată viața aproapele, și-a transformat casa în mănăstire și a fost fiica spirituală a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Continuă lectura „Părinții Bisericii – Diaconița Olimpiada”