Autor: Irina Enache

Dacă am putea vedea faţa lui Dumnezeu, trăsăturile Sale fizice ar fi cu siguranţă foarte diferite, în funcţie de zona în care ne aflăm pe glob. În Orient, totul s-ar reduce la imaginea Sa, care ar deveni obiectul adorării. Hainele, frizura, tot ce ţine de aspectul Său ar deveni obiecte de închinare de care s-ar agăţa superstiţioşii şi spiritualii. În Occident, în loc să fie redus la propria imagine, Dumnezeu ar fi redus la propria noastră imagine despre El, devenind şi un produs financiar cu efecte enorme  Fiecare adaugă încă un pic de informaţie imaginii, până când pentru noi începe să capete importanţă modul în care Îl vedem noi pe Dumnezeu, şi nu modul în care ne vede El pe noi. Sunt deja prea mulţi care L-au umanizat atât de mult pe Dumnezeu şi l-au sfinţit atât de mult pe om, încât abia dacă mai sesizăm diferenţa.

În schimb, Dumnezeu S-a dezvăluit în termeni descriptivi, care ne oferă destule informaţii pentru a-L cunoaşte, dar a ascuns destul din Sine pentru a ne oferi ocazia de a învăţa echilibrul dintre credinţă şi raţiune. Nicio relaţie pământească cu un Dumnezeu infinit şi transcendent nu poate exista fără păstrarea acestor două aspecte.

Ravi Zacharias, „Dezamăgit de creștinism?”