Nu contează câte dispozitive ai sau cât timp sau cât spațiu ai sau cât de bună este chitara ta. Până la urmă, tot ce contează ești tu și cântecul, tu și povestea.
Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #10 – Bebeluși într-o catedrală”Etichetă: Un strop de viață
Un strop de viață pentru părinți #33
Pentru ca un copil să nu se teamă de biblioteca părinților (instalată în birouri solemne sau în salonul adulților), e bine să obțină, încă de la 3-4 ani, propria lui bibliotecă, expusă în camera curată și aerisită unde doarme și… începe să deprindă bucuria intimă a cunoașterii: măcar într-un corp „Billy” de la Ikea. E bine ca el să capete cât mai devreme o anumită mândrie de proprietar… Să știe că la el în odaie îți poate aduna DVD-urile, jocurile video, cărțile cu povești, cărțile de colorat, albumele cu benzi desenate, primele dicționare și enciclopedii, întâile albume de artă. Piața jucăriilor și a cărților pentru copii e destul de ofertantă și abundentă. E suficient să avem mereu în vedere un singur motiv al achiziției: îi poate dezvolta mintea?
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Frumusețe în întuneric #9 – Poveștile sunt adevărate
…este esențial ca creștinii să se aplece și să le vorbească cu blândețe copiilor din viața lor. Băieții și fetele din bisericile noastre, din școlile noastre, de pe strada noastră, trăiesc o aventură înfiorătoare. Fiecare dintre ei intră într-una din următoarele două categorii: rănit sau care-va-fi-rănit-curând. Profunzimea și natura acelor răni vor fi diferite, dar ei sunt cu toții suflete maleabile într-o lume care răsună de lovituri de ciocan.
Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #9 – Poveștile sunt adevărate”Un strop de viață pentru părinți #32
Cel mai câștigat e călătorul cultivat, care aruncă asupra celorlalți o privire curios antropologică.
Cu cât călătorim mai mult și mai devreme în compania copiilor noștri, cu atât mai ușor pregătim terenul unei educații fertile.
Învățați-vă copiii cu folosirea ghidurilor turistice de calitate și cu disciplina unor itinerarii culturale atent programate.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Un strop de viață pentru părinți #31
Părinții, școala și chiar clerul (care asigură transmiterea credinței religioase prin catehism) câștigă mai mult, împreună cu copiii, dacă îi deprind cu regulile logicii, respectul față de argument, nevoia de date verificabile și așteptarea de a modela în timp deopotrivă forma și substanța certitudinilor din care-și inspiră strategia existențială. Am depășit epoca în care copilul învață să vorbească în primii șapte ani, e alfabetizat în următorii doisprezece și obține (sau nu) o ulterioară „specializare” universitară, care-i va asigura existența profesională liniară, înainte de o „binemeritată” pensie. Învățăm toată viața, ne multiplicăm expertiza, participăm la o economie intelectuală dinamică, ne rescriem codul de funcționare socioculturală prin interacțiunea permanentă cu o mulțime de actori umani sau instituționali.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
CARTEA E O VIAȚĂ 