Am auzit mulți creștini spunând „De ce ar trebui să ne pese de artă și cultură când știm că totul va fi ars la judecata viitoare? Nu sunt sufletele noastre singurul lucru nemuritor? Nu ar trebui să ne concentrăm pe salvarea sufletelor?” Da, absolut, ar trebui să ne preocupe sufletele noastre, dar pentru ce scop suntem salvați?
Biblia, de la Geneza la Apocalipsa, spune că Dumnezeul Creator infuzează cu bunătatea Sa creația și apoi se folosește de copiii Săi pentru a îndeplini scopurile creației. Cei care sunt chemați să fie copiii ai lui Dumnezeu (vezi Romani 8) trebuie să-și exercite darul creativ pentru a deveni vase ale Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, pentru a lua parte la crearea Noii Ordini. Deși Dumnezeu are puterea de a distruge tot ce este rău și păcătos, El alege deseori să purifice (la fel ca aurul) în loc să ardă (ca zgura), transformându-ne faptele/munca.
Pe lângă faptul că Biblia declară clar că dorința lui Dumnezeu este ca copiii lui Dumnezeu să fie curățați, în mod surprinzător, Dumnezeu ne va purifica și lucrările noastre, astfel încât acestea să dureze mult dincolo de Ziua Judecății lui Hristos (vezi 1 Corinteni 3). Biblia este plină de această promisiune a unei culturi trainice a lui Dumnezeu. Dacă suntem salvați (mântuiți) atât pentru un cer nou și pentru un pământ nou, atunci ar fi bine să începem „să ne strângem comori” aducând harul etern în zilele noastre pământești obișnuite.
Refracții este o serie de citate din cartea Refractions de Makoto Fujimura, o invitație la călătorie în lumea credinței, artei și culturii.
CARTEA E O VIAȚĂ 