Etichetă: Dietrich Bonhoeffer

Cărţi care schimbă vieţi


Ellerslie, şcoala de ucenicie a lui Eric şi Leslie Ludy (autorii cărţii Când povestea de dragoste ţi-o scrie Dumnezeu), şi-a lansat noul site şi cu ocazia abonării la newsletter-ul lor primiţi gratuit o broşurică, The Books That Have Most Changed My Life (Cărţile care mi-au schimbat viaţa) de Eric Ludy. Broşura include multe cărţi referitoare la viaţa creştină, biografii ale unor credincioşi renumiţi şi câteva cărţi de ficţiune cu teme creştine.

Printre acestea se numără şi câteva cărţi pe care le-am prezentat şi noi pe blog sau despre care am vorbit în emisiunile noastre:

Costul uceniciei de Dietrich Bonhoeffer

Creştinism, pur şi simplu de C.S.Lewis

De ce întârzie trezirea? de Leonard Ravenhill

Umbra Celui Atotputernic de Elisabeth Elliot

Cu Dumnezeu în subterană de Richard Wurmbrand

Nobleţea suferinţei de Sabina Wurmbrand

Călătoria creştinului de John Bunyan

Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr de C.S. Lewis

Abonaţi-vă aici pentru a vedea lista completă.

Un strop de viaţă #175


Căsătoria înseamnă mai mult decât dragostea voastră unul pentru celălalt. Are o demnitate şi o putere mai înalte, pentru că este hotărârea divină a lui Dumnezeu prin care El vrea să perpetueze rasa umană până la sfârşitul zilelor. În dragostea voastră voi vă vedeţi doar pe voi doi în lume, dar, în căsătorie, voi sunteţi o za în lanţul generaţiilor, pe care Dumnezeu le face să vină şi să treacă spre slava Lui şi pe care le cheamă în împărăţia Sa.

Dietrich Bonhoeffer, în John Piper, This Mommentary Marriage

 

Un strop de viață #159


Dacă un creştin este într-o relaţie suficient de apropiată cu un frate încât să i se poată mărturisi, nu va mai fi singur niciodată, niciunde.

În prezenţa unui psihiatru sunt doar un om bolnav, dar în prezenţa unui frate creştin pot îndrăzni să fiu un păcătos.

Dietrich Bonhoeffer, citat de John Ortberg în Toți sunt normali până ajungi să-i cunoști

Un strop de viaţă #108


Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. (Matei 5:13-16)

Deşi respinşi de lume, ucenicii sunt tocmai bunul cel mai preţios, sunt viaţa pământului. Dacă sarea rămâne sare, dacă îşi păstrează puterea de a purifica şi de a da gust, pământul va fi păstrat prin ea.

Suntem lumină prin întreaga noastră viaţă. Ucenicia noastră este un act vizibil, în măsura în care rămânem credincioşi chemării. Faptele bune ale ucenicilor trebuie văzute în această lumină. Ele sunt văzute, iar oamenii dau slavă lui Dumnezeu în consecinţă. Crucea devine vizibilă. Faptele crucii devin vizibile, lipsurile şi renunţarea celor numiţi fericiţi devin vizibile. Dar pentru cruce şi pentru o asemenea comunitate nu mai poate fi slăvit omul, ci numai Dumnezeu.

Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei

Un strop de viaţă #105


Isus le porunceşte ucenicilor să îşi iubească fraţii. Ucenicul nu trebuie să ştie ce este mânia, fiindcă astfel se ridică împotriva lui Dumnezeu şi a fratelui. Acel cuvânt care ne scapă în grabă, căruia nu-i dăm importanţă, dovedeşte că nu-l respectăm pe aproapele nostru, că ne ridicăm deasupra lui şi deci preţuim viaţa noastră mai presus de a lui.

Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei