Apoftegmele Părinților pustiei #30


Un bătrân a zis: „Dacă îți vine vreun gând care-ți stârnește mândria, cercetează-ți gândurile dacă ai păzit poruncile, dacă ți-ai iubit vrăjmașii, dacă te-ai bucurat de slava lor, dacă te-ai întristat de lipsurile lor, dacă te-ai făcut pe tine însuți un slujitor mai netrebnic și mai păcătos decât oricine. Aceasta ca să nu ai vreun gând de mărire, cum că ai fi făcut bine vreun lucru: pentru că știi că gândul acesta nimicește orice.


Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.

Devenind o prezență vindecătoare #60


Lobul frontal ne oferă abilitatea de a ne examina obiceiurile la un nivel profund, până când începem să descoperim nevoile deseori ascunse care ne împing către comportamente nesănătoase. Trebuie, de asemenea, să observăm vigilent situațiile care ne declanșează comportamentele nesănătoase, amintindu-ne care ne sunt valorile și ce fel de persoană dorim să devenim – chiar și în mijlocul tentațiilor! În acest proces de conștientizare și intenționalitate, înțelegem că, de fapt, avem mai multe opțiuni de a răspunde în fața factorilor declanșatori, și trebuie să alegem opțiunea care se potrivește mai mult cu ceea ce ne dorim să devenim. În calitate de creștini, avem un ajutor imens în Persoana Duhului Sfânt, Mângâietorul, care este prezent pretutindeni și umple toate lucrurile. Cu ajutorul Său, ne putem examina obiceiurile și să începem să facem schimbări benefice, pentru a ne deschide în fața reînnoirii pregătite de Dumnezeu pentru noi, pentru a-I împlini planurile pentru viețile noastre. Să ne punem și noi deoparte un timp pentru a ne evalua comportamentele nesănătoase pe care am dori să le schimbăm.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Apoftegmele Părinților pustiei #29


Fericita Synkletike a spus:„Așa cum nu-I e cu putință corabiei să se țină fără cuie, tot așa nu e cu putință să te mântuiești fără smerenia inimii.”

Apa* Hyperichios a spus: „Aseamănă-te vameșului ca să nu fii osândit cu fariseul. Alege-ți blândețea lui Moise ca să-ți preface inima din stâncă în izvoare de apă.”

*„Apa” = transliterare din coptă a cuvântului „avva”, „părinte, tată”.


Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.

Apoftegmele Părinților pustiei #28


Amma* Synkletike spune că marea e și plină de fiare, și liniștită. Călugării par să navigheze pe o mare liniștită,, pe când mirenii, pe una plină de primejdii. Cei dintâi navighează ziua, conduși de soarele dreptății, pe când ceilalți noaptea, mânați de neștiință. Se întâmplă totuși adesea ca, cerând ajutor și veghind în furtună și primejdie, mireanul să-și salveze copaia, iar călugării să naufragieze din neglujență chiar și pe o mare liniștită, abandonând cârma dreptății. „cee ace stă în picioare, să luăm seama să nu cadă. Se întâmplă ca mirenii să strige la Domnul ca să-I scape din furtuna cea primejdioasă pentru că veghează, pe când noi, pe calm, din nepurtare de grijă, să ne scufundăm. ”

* Amma = maică duhovnicească; Corespondentul feminin al lui „Apa” = transliterare din coptă a cuvântului „avva”, „părinte, tată”


Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.

Părinții Bisericii – Efrem Sirul


Dacă săptămâna trecută am aflat despre Isaac Sirul, astăzi vom descoperi un alt scriitor și teolog prolific din aceeași tradiție, un clasic al literaturii siriene și proclamat Doctor al Bisericii de către papa Benedict al XV-lea. Este vorba despre Efrem Sirul (~306 – 373). Fiind hirotonit diacon, a compus imnuri și a scris comentarii biblice, care au stat multă vreme la baza școlii teologice siriene. Efrem este creditat ca fondatorul Școlii din Nisibe, care în secolele următoare a fost centrul învățăturilor Bisericii Asiriene a Răsăritului. După ce împăratul roman de la acea vreme a pierdut un conflict militar la granița orientală, acesta a cedat orașul Nisibe persanilor. Din cauza acestor tulburări, Efrem a plecat din oraș, împreună cu mulți alți creștini. S-a stabilit la Edessa (astăzi în Turcia), un oraș cu o mare comunitate creștină, și și-a continuat munca de dascăl la școala de acolo. Pe lângă opera sa exegetică, există patru sute de imnuri compuse de Efrem Sirul. În plus, Efrem a demonstrat că poezia nu este numai un mijloc adecvat pentru teologie, ci chiar superior în multe feluri discursului teologic – acesta scriind și omilii în versuri. Poemele sale au fost traduse încă din timpul vieții lui Efrem în limba greacă veche, în armeană, arabă sau latină.

Continuă lectura „Părinții Bisericii – Efrem Sirul”