…fiecare limbă străină însușită de copiii noștri le oferă cheia spre o cultură și spre o viață în plus.
…învățați-i pe copii cât mai multe limbi străine, cât mai precoce, fără grija că le vor încurca.
Nu învățăm limbi străine doar pentru a comunica profesional, ci și pentru a putea trăi, la rigoare, în alt spațiu lingvistic, dar mai ales pentru a putea citi, dans le texte, marile opere produse sub bolta acestora. E greu să compari satisfacția obținută prin accesul direct la textele majore ale culturii euro-americane.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Autor: Irina Trancă
Sunt absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a unui Master în Teoria şi Practica Editării, ambele la Universitatea din București, am fost voluntar la RVE Bucureşti din 2006 și am fost redactor angajat între anii 2016-2020.
Printre autorii mei creştini preferaţi se numără Michael Card, Max Lucado, C.S. Lewis, Philip Yancey și Ruth Chou Simons; mă pasionează literatura pentru copii, romanele istorice, cărțile despre cărți și legătura dintre artă și credință, Japonia și modul în care frumusețea ne apropie de Dumnezeu.
Sunt căsătorită și, din 2015, sunt și mama unui băiat, Mihai, pe care doresc să îl cresc cititor.
Dacă vreți să fiți la curent cu ce citesc, mă găsiți pe Goodreads.
Ce am citit în septembrie 2021
În luna septembrie cititul a mers tare greu. În parte din pricina oboselii cauzate de schimbarea de rutină odată cu începerea școlii, în parte din cauza priorității acordate pregătirii sezonului aniversar al emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ, luna aceasta am reușit să citesc mai puțin decât aș fi vrut și aș fi putut. Printre cele 17 cărți parcurse luna aceasta se numără în mare parte cărți pentru copii, un roman, o carte de non-ficțiune și trei legate de Dumitru Cornilescu. În plus, am scris și despre o carte pe care am citit-o în august, dar despre care, spre ciuda mea, am uitat să scriu în articolul trecut.
Continuă lectura „Ce am citit în septembrie 2021”Un strop de viață pentru părinți #37
Cred că merită să extindem și în această privință modelul occidental, care implică vacanțe școlare active, dedicate unor stagii practice (în întreprinderi sau ONG-uri) și îi învață pe tineri să-și câștige primii bani tocmai prin angajarea într-o activitate concret filantropică, unde fac deopotrivă networking și cunosc aspecte semnificative ale vieții reale. O bună valoare pedagogică au atât stagiile plătite, cât și voluntariatul propriu-zis, care te răsplătește prin experiența practică acumulată. În cazul primelor, copilul nostru află pe cont propriu că banii nu cresc în arbuștii dintr-o seră secretă a părinților, ci se obțin contra unor eforturi specific cuantificate. În cazul celorlalte, deprind bucuria de a vedea că există un rezultat palpabil al oricărui efort de echipă, dedicat unei cauze frumoase.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Frumusețe în întuneric #13 – Acasă este un loc real
Drag cititor, ține minte că un mod sfânt de a repara lumea este să cânți, să scrii, să pictezi, să țeși lumi noi. Pentru că sămânța lucrării tale slabe-dar-credincioase a căzut în pământ, a murit și a înviat, ceea ce a făcut Hristos prin tine Îi va aduce laude din partea unor călători singuratici mult timp după ce numele tău va fi uitat. Ei vor ști că cineva a trăit și a iubit aici.
Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #13 – Acasă este un loc real”Un strop de viață pentru părinți #36
Nu-i pretindeți copilului să fie mereu primul, dacă nu vreți să maximizați șansa de a găzdui un nevrotic refulat, cu înclinații suicidare. Dar nici nu-l lăsați să coboare sub nivelul primei treimi din clasa sau anul lui universitar. Evitați creșterea copilului sub clopotul de sticlă al unei mentalități hiper-protectoare. Nu-i prezentați lumea (sau drumul până la școală) ca pe o cursă cu obstacole mortale ori ca pe un câmp minat. O entorsă, o vânătaie sau o zgârietură n-au omorât încă pe nimeni. Excesul de interdicții și precauțiile apăsătoare încurajează minciuna, falsificând dialogul părinți-copii; odată pierdută, încrederea mutuală se reface greu sau deloc. Personal, găsesc bună metoda de a-i spune copilului că și tu te-ai confruntat cu provocările, tentațiile și dificultățile pe are le întâmpină el. Impresia că nu se luptă cu probleme care-i revin în exclusivitate poate inspira reacțiile cele mai adecvate pentru soluționarea lor. Autocriticați-vă, pentru a vă pune viciile într-o lumină demodată: le-am spus de mici copiilor mei că în Occident lumea fumează tot mai puțin, că fumătorii sunt văzuți ca niște indivizi anacronici (sau din lumea a treia) și cred că am contribuit astfel, fie și indirect, la decizia lor de a nu fuma.
Un copil care se menține firesc printre primii, fără obsesia maladivă a întâietății, dispune mereu de o marjă mai generoasă către dezvoltarea propriei sale personalități.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
CARTEA E O VIAȚĂ 