Dacă te gândești să devii creștin, te previn că te angajezi la ceva care îți va cuprinde întreaga ființă, mintea și tot restul. Dar, din fericire, și inversul este valabil. Oricine încearcă să fie un creștin onest va descoperi curând că i se ascute inteligența; unul dintre motivele pentru care nu este necesară o educație specială pentru a fi creștin este că, prin sine însuși, creștinismul este o educație.
C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”
Nu are rost încercarea de a depăși spiritualitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu n-a hărăzit niciodată omului o spiritualitate pură. De aceea folosește El obiecte materiale ca pâinea și vinul pentru a sădi în noi viața nouă. Am putea socoti că este vorba de lucruri grosolane și lipsite de spiritualitate. Dumnezeu nu socotește așa. El a inventat mâncarea. Îi place materia. El a inventat-o.
C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”
Ideea creștină centrală este că moartea lui Cristos ne-a pus într-un fel în acord cu Dumnezeu și ne-a dat un nou început. Teoriile privind felul în care s-a ajuns la acest lucru sunt altceva. Teoriile despre moartea lui Cristos nu sunt creștinismul; ele sunt explicații despre cum funcționează creștinismul. Nu toți creștinii ar fi de acord cu importanța acestor teorii. Dar cred că toate Bisericile vor fi de acord că lucrul în sine este infinit mai important decât orice explicații oferite de teologi. Cred că vor recunoaște că nicio explicație nu va fi vreodată cu desăvârșire adecvată realității. (…) Un om poate accepta ceea ce a făcut Cristos fără a cunoaște mecanismul lucrării Sale; mai mult ca sigur, nici n-ar putea cunoaște mecanismul fără a fi acceptat mai întâi faptul.
C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”
În 2017 s-au împlinit 500 de ani de la Reformă. Cu ocazia acelei aniversări am avut un sezon special al emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ (sezonul 13), dedicat mai multor volume ce tratează subiectul Reformei, al vieții marilor reformatori, impactul Reformei asupra Țărilor Române, dar și istoria gândirii creștine de la începuturi și până în prezent.
V-ați întrebat vreodată, însă, care a fost impactul Reformei Protestante, inițiate de figuri istorice precum Luther sau Calvin, asupra românilor din principatele Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești? Cu ajutorul lui George Hancock-Ștefan și al disertației sale teologice Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645, vom descoperi astăzi modul în care ideile Reformei au pătruns în țările române și schimbările religioase aduse de acestea.
Continuă lectura „„Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645” de George Hancock-Ștefan”Un creștin nu este un om care nu greșește niciodată, ci un om capabil de a se căi și a se îndrepta, luând-o de la început după fiecare poticnire – deoarece viața lui Cristos este înăuntrul său, tămăduindu-l mereu, dându-i puterea de a trece (într-o oarecare măsură) prin moartea de bunăvoie pe care Cristos a luat-o asupra sa. Din cauza aceasta, creștinul se găsește într-o poziție diferită față de alți oameni care încearcă să fie buni. Aceștia speră că – fiind buni – vor fi plăcuți lui Dumnezeu, dacă El există; sau, dacă nu cred că Dumnezeu există, speră că cel puțin vor câștiga aprobarea oamenilor buni. Dar creștinul crede că orice lucru bun pe care-l face vine din viața lui Cristos care se află în el.
C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”
CARTEA E O VIAȚĂ 