Cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor vă propun o continuare a listei de cărți despre cărți de acum 5 ani în care am adunat alte 20 titluri atât de nonficțiune, cât și de ficțiune care au ca temă lectura și cărțile.
De la titluri clasice despre lectură (cu voce tare sau nu), trecând prin benzi desenate și romane pentru copii și până la bestsellere pentru adulți, cred că lista cuprinde câte ceva pe gustul fiecăruia.
NONFICȚIUNE
Despre lectură:
Citește, te rog, citește! de Felicitas von Lovenberg, cu ilustrații de Cristiana Radu – o carte despre beneficiile lecturii despre care am scris un articol în seria Cum să crești un cititor.
Citind, nu numai că reușim să cunoaștem lumea și pe noi înșine într-un mod unic, ci în acest fel ne formăm, cu timpul și prin exercițiu, trăsături și virtuți de foarte mult ajutor în viață.
Timpul pentru citit, la fel ca timpul pentru iubit, dilată timpul pentru trăit.
…ceea ce am citit noi mai frumos datorăm cel mai adesea unei ființe dragi. Și tocmai unei ființe dragi îi vom vorbi mai întâi despre carte. Poate tocmai pentru că specificul sentimentului, ca și al dorinței de a citi, constă în a prefera. A iubi înseamnă în cele din urmă a ne dărui preferințele celor pe care îi preferăm. Și aceste comuniuni populează invizibila citadelă a libertății noastre. În noi sălășluiesc cărți și prieteni.
Cele zece drepturi ale cititorilor:
- Dreptul de a nu citi.
- Dreptul de a sări pagini.
- Dreptul de a nu termina o carte.
- Dreptul de a reciti.
- Dreptul de a citi orice.
- Dreptul la bovarism (de a ne imagina a fi altcineva/altundeva/altcumva).
- Dreptul de a citi oriunde.
- Dreptul de a spicui.
- Dreptul de a citi cu voce tare.
- Dreptul de a tăcea.
Manualul lecturii cu voce tare creat de Jim Trelease și completat de Cyndi Giorgis și The Read-Aloud Family de Sarah Mackenzie – Vezi seria Cum să crești un cititor.
Manualul lui Jim Trelease mi-a plăcut foarte mult pentru că este foarte practic, răspunde la întrebări concrete și conține și o listă imensă (aproape jumătate din carte, de fapt) de recomandări de cărți potrivite pentru lectura cu voce tare, organizate pe tipuri și vârste, de la bebeluși până la adolescenți.
Sarah Mackenzie (o mamă creștină, creatoarea podcastului Read-Aloud Revival) vorbește despre beneficiile lecturii cu voce tare asupra copilului, dar și asupra relației dintre acesta și părinți, despre cum să creezi o atmosferă de club de carte acasă, în care să fie firesc să vorbești despre ce citești, fără să pară că vrei să bifezi anumite criterii (ca la școală), despre cum să pui întrebări bune care să iște discuții interesante pe marginea cărților și oferă foarte multe recomandări de cărți bune de citit cu voce tare.
Ora fermecată – Puterea miraculoasă a cititului cu voce tare în epoca neatenției de Meghan Cox Gurdon – despre care am scris aici.
Mi-a plăcut că, spre deosebire de Manualul lecturii cu voce tare de Jim Trelease, de exemplu, care se concentrează asupra lecturii pentru copii și adolescenți, Meghan Cox Gurdon discută și despre beneficiile lecturii pentru adulți de către adulți.
De asemenea, include cazuri emoționante despre impactul lecturii cu voce tare asupra bebelușilor născuți prematur, asupra copiilor cu autism sau asupra familiilor în care tatăl este detașat în misiuni militare.
40 de cărți de citit ca să crești mare de Pierdomenico Baccalario – o selecție de recomandări de cărți pentru copii, care să le insufle dorința de a citi (și mai mult). Mi-a plăcut modul ludic și inedit în care prezintă cărțile, face un fel de fișe de lectură schematice, în care include câte un citat-cheie, detalii din viața autorului sau care au legătură cu scrierea operei respective și face legături cu alte cărți în același gen sau cu filme care abordează aceeași temă. M-a inspirat să fac propria mea listă pe care o găsiți în seria de articole 40 de cărți de citit ca să crești mare.
Inima curată a poveștilor de Vigen Guroian – Autorul abordează câteva povești clasice pe care le grupează pe câteva teme (cum să devii copil adevărat, dragoste și nemurire, prieteni și mentori, rău și izbăvire, eroinele credinței și ale curajului), evidențiind modul în care acestea dezvoltă imaginația morală a copiilor, din perspectivă creștină. Vezi și Ziua Cărții pentru Copii 2025.
Despre librării:
Jurnalul unui librar, Confesiunile unui librar de Shaun Bythell și Seven Kinds of People You Find in Bookshops de Shaun Bythell
Shaun Bythell, proprietarul anticariatului The Bookshop din Wigtown (al doilea ca mărime din Scoția) s-a decis în 2014 să țină un jurnal pentru a consemna ce înseamnă și ce presupune, de fapt, munca de librar, o muncă mult mai puțin boemă și lejeră decât ar părea. Presărat cu multe informații de culise despre industria vânzării de carte, dar și despre piața de carte veche și mecanismele achizițiilor și ale stabilirii prețului cărților, dar și cu episoade hazlii și consemnări amuzante despre interacțiunile cu clienții, acest volum este o pledoarie pentru librăriile independente amenințate de giganți ca Amazon și este o plăcere de la început până la sfârșit.
Confesiunile unui librar este un jurnal ținut în 2015, iar Seven Kinds of People You Find in Bookshops este o trecere în revistă amuzantă a mai multor tipuri de oameni care trec pragul librăriei sale (pentru că nu toți sunt cumpărători).
Aceasta este o colecție de interviuri cu librari din diverse librării din America, atât din marile lor lanțuri de librării, cât și din librării independente, dar și cu bibliotecari care povestesc despre cum au ajuns să iubească lectura și cărțile, cum au ajuns librari/bibliotecari și ce înseamnă pentru ei această slujbă. Ediția aceasta în română include și două interviuri cu librari din România, de la Cărturești și de la librăria La Două Bufnițe din Timișoara, ceea ce am apreciat în mod deosebit.
FICȚIUNE
Îndrăgostită de cărți de Debbie Tung este o colecție de benzi desenate despre viața de cititor împătimit, despre lectură și tot spectrul de emoții pe care le provoacă, despre viața de introvertit, o carte care mi-aș fi dorit să nu se mai termine! Plină de umor și de situații foarte exact descrise în care m-am regăsit și eu, această carte a fost îndrăgită de toată familia. Iată mai jos câteva mostre!
Seria Pages&Co de Anna James – De la dispariția mamei sale, Tilly și-a găsit liniștea în cărțile de la Pages & Co., librăria bunicilor ei. Dar, când personajele ei preferate, Anne de la Green Gables și Alice din Țara Minunilor, apar în librărie, aventurile lui Tilly devin cât se poate de reale. Iar pe lângă faptul că le poate urmări pe Anne și pe Alice în lumile lor fascinante, Tilly descoperă că poate rătăciti în orice poveste dorește. Noul talent al lui Tilly ar putea-o ajuta chiar să rezolve misterul legat de dispariția mamei sale.
Mi-a plăcut în mod deosebit un pasaj din al treilea volum, Tilly și harta poveștilor, despre imaginație:
E prețioasă, datorită a ceea ce poate să facă, zise Milo. Dar lumea ar avea foarte multe probleme dac-ar rămâne fără imaginație, iar asta e ceea ce înseamnă cu adevărat magia cărților, în însăși esența ei. Nu este o resursă finită, tipărită în cărți, cu cerneală. Pe bune, ar trebui s-o numim altfel; cărțile sunt adesea recipientele care conțin magia, dar în realitate poveștile contează, nu cărțile, și magia care există în fiecare rătăcititor… în fiecare cititor, dacă știe cum s-o acceseze.
A fost odată un dulap de Patti Callahan – În acest roman autoarea își imaginează doi frați, George și Megs și o căutare după sursa de inspirație pentru Narnia. Cei doi sunt contemporani cu C.S. Lewis și cu apariția primului volum al Cronicilor din Narnia, Leul, vrăjitoarea și dulapul.
Un roman foarte drăguț, previzibil pe alocuri, dar plin de fraze frumoase și memorabile (datorită multelor dialoguri cu C.S. Lewis însuși), despre care am discutat pe larg aici.
Viața mea în librăria Morisaki și Întoarcere în librăria Morisaki de Satoshi Yagisawa – Personajul principal este o tânără, Takako, care tocmai a suferit o despărțire dureroasă de un iubit și ajunge să stea pentru o vreme cu unchiul său, Satoru, în librăria Morisaki, un anticariat afacere de familie, specializat în literatură japoneză modernă, aflat în Jimbocho, un cartier plin de librării și anticariate din Tokyo.
Spre surprinderea mea, al doilea volum mi-a plăcut mai mult decât primul, și m-am amuzat trimițându-i soțului meu citate din ea, cum ar fi:
Domnișoară Aihara, eu nu mă pricep la vorbe, dar pot să stau lângă tine așa oricât, citind dintr-o carte. Cheamă-mă oricând simți că ai nevoie de cineva. Am să vin negreșit. Ba nu, am să zbor la tine.
Motanul care voia să salveze cărțile de Sōsuke Natsukawa – În acest roman – pe care eu l-am citit în engleză, dar care între timp s-a tradus în română – este vorba despre un adolescent, Rintaro Natsuki, care rămâne fără bunicul său care deținea o librărie de cărți second-hand, Natsuki Books.
Într-o zi este vizitat de o pisică care îi spune că are nevoie de ajutorul său să salveze niște cărți. Și așa ajunge Rintaro în 5 „labirinturi”, în care diverși indivizi maltratează cărțile în diverse moduri – fie le țin închise cu lacătul și nu le mai recitesc, fie sunt obsedați să citească cât mai mult în cât mai scurt timp și prescurtează cărți întregi în câteva cuvinte, fie sunt obsedați de vânzări și publică doar ce se cere. Aceste incursiuni în aceste spații fantastice – care mi-au amintit de desenele animate făcute de Studio Ghibli – sunt un prilej pentru diverse discuții despre puterea și rolul cărților, dar și niște experiențe care îl ajută pe Rintaro să iasă din nou în lume după moartea bunicului și să-și găsească rostul.
Cărțile nu pot să trăiască viața în locul tău. Cititorul care uită să meargă pe propriile picioare e ca o enciclopedie veche, cu capul plin de date expirate. Dacă cineva nu o deschide, nu e altceva decât o relicvă inutilă. E foarte bine să citești o carte, dar când termini, e timpul să pășești în lume.
(Tocmai am descoperit că a apărut și o continuare a acestui roman, momentan tradus în engleză, The Cat Who Saved the Library.)
Mențiune onorifică: Despre basme – On Fairy-Stories de J.R.R. Tolkien, ediție extinsă, cu note și comentarii – Nu am citit încă această ediție, dar am discutat despre acest eseu de referință al lui Tolkien în mai multe ocazii, dar mai ales aici. M-am gândit că merită să-l includ în această listă, pentru că nu a fost promovată atât de mult apariția acestuia în limba română și mai ales în această ediție plină de explicații, ce conține date despre contextul istoric în care l-a scris Tolkien, precum și diferitele manuscrise ale acestuia și modificările făcute de autor.
Vezi și Seria SĂ CITIM!
Care-i faza cu cititul sau cele mai frumoase cărți despre cărți
Ziua Internațională a Cărții 2020
Ziua Internațională a Cărții 2021
Ziua Internațională a Cărții 2022
Ziua Internațională a Cărții 2023
Ziua Internațională a Cărții 2024
Vouă ce alte cărți despre cărți/lectură/librării vă plac? Și, mai important, ce carte citiți sau vă cumpărați astăzi, cu ocazia Zilei Cărții?
CARTEA E O VIAȚĂ 