O persoană poate fi sinceră, dar sincer în eroare. Sinceritatea nu-i dă dreptate unei persoane. Sinceritatea nu face ca un lucru să fie adevărat. Aș putea crede cu toată sinceritatea din lume că pământul este plat, dar asta nu face ca pământul să fie așa. Pot crede cu sinceritate că nu sunt cu nimic mai puțin divin decât Isus, dar asta nu schimbă faptul că eu sunt o creatură, nu Creatorul.
Lee Strobel, În apărarea lui Isus
Concepția creștină despre suferință se definește prin cuvântul răscumpărătoare. Deși suferința în sine poate oferi motive pentru proteste vehemente, ea poate avea totuși un rol pozitiv în viață – cu alte cuvinte, poate fi răscumpărată. Mă împotrivesc acelora care consideră că Dumnezeu trimite suferința pentru a îndeplini un scop bun. Nu, eu nu am găsit nicăieri în Evanghelii ca Isus să fi spus cuiva în suferință: „Motivul pentru care suferi de hemoragie ( sau de paralizie sau lepră) este că Dumnezeu lucrează la caracterul tău.” Isus nu a ținut oamenilor teorii; El i-a vindecat. Cu toate acestea, aproape toate pasajele din Noul Testament despre suferință analizează modul în care până și un lucru „rău” poate fi răscumpărat pentru bine.
Philip Yancey, Întrebarea care nu dispare niciodată: De ce?
Știm cu toții în adâncul sufletului că suntem plini de defecte și de imperfecțiuni. Ce fel de dumnezeu am fi? Ne place să credem că ne putem pune în locul lui Dumnezeu în loc să recunoaștem că suntem creația lui Dumnezeu și că trebuie să-I acordăm lui Dumnezeu locul care I se cuvine. Nu e nevoie să fim și mai egocentrici decât suntem; trebuie să fim teocentrici. Nu-L vom putea descoperi pe adevăratul Isus, crezând că suntem egalii Săi.
Lee Strobel, În apărarea lui Isus
Credința creștină, clădită pe temelia ei iudaică, are o concepție atât de nuanțată [despre durere] încât pare paradoxală. Pe de o parte încurajează protestul, ba dă chiar cuvintele ce pot fi folosite în acest scop. Pe de altă parte, o rază sfidătoare de speranță iluminează pasajele de protest ale Bibliei. Urmașii lui Isus își bazează afirmațiile pe credința fermă că într-o zi Dumnezeu va vindeca planeta de durere și moarte. Dar până va veni ziua aceea, argumentele în favoarea lui Dumnezeu trebuie să se bazeze pe dovezi incomplete. Nu putem reconcilia lumea noastră răvășită de durere cu un Dumnezeu iubitor fiindcă ceea ce experimentăm noi acum nu este ceea ce Dumnezeu intenționează pentru noi. Isus Însuși S-a rugat ca voia lui Dumnezeu să se facă „precum în cer așa și pe pământ”, o rugăciune ce își va primi pe deplin răspunsul abia atunci când răul și suferința vor fi, în sfârșit, înfrânte.
Philip Yancey, Întrebarea care nu dispare niciodată: De ce?
Tragedia rasei umane este că am uitat că suntem creaturile lui Dumnezeu. Dacă ni se lasă alegerea, tindem să optăm pentru credințe care ne înalță ego-ul, care reduc responsabilitatea personală care ne acordă o mai mare libertate de a numi „Bine” ceea ce Scripturile numesc „păcat” și care ne fac stăpâni pe propria noastră soartă, în loc să-I spunem lui Dumnezeu, precum psalmistul: „Soarta mea este în mâna Ta”. Vrem să ne stabilim propriile noastre linii directoare care să n-aibă nicio pretenție de la noi.
Lee Strobel, În apărarea lui Isus
CARTEA E O VIAȚĂ 