Un strop de viață #835


Isus ne invită să lăsăm căile noastre pline de poveri apăsătoare – mai ales cele „religioase” – și să ne înjugăm cu El pentru a ne pregăti împreună. Aceasta este o cale a blândeții și smereniei, o cale a odihnei sufletești. Este o cale a transformării lăuntrice care se dovedește, dacă ducem greutatea Lui și dacă purtăm împreună cu El povara Sa, a fi o viață ușoară și lipsită de griji. Distanța și dificultatea pe care le percepem când este vorba de intrarea deplină în lumea divină și în viața de acolo se datorează în întregime incapacității noastre de a înțelege că „drumul ce duce acolo” este drumul unei transformări interioare atotpătrunzătoare și incapacității noastre de a face pașii mici ce duc încet dar sigur la ea.

Dallas Willard, Înnoirea inimii. Formarea caracterului cristic

Un strop de viaţă #570


El mai mult har dă când povara şi mai grea se face,

Tărie mai multă El trimite când truda ne sporeşte;

La necazuri în plus, El în plus dă îndurare,

La încercări înmulţite, El pacea o înmulţeşte.

Annie J. Flint (1886-1932)

în A.W. Tozer, Umblarea mea zilnică

Un strop de viaţă #325


Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini.

Psalmul 55:22

Îngrijorarea în exces capătă natura păcatului. Porunca de a evita îngrijorarea este repetată în mod frecvent de Mântuitorul nostru. Este reiterată de apostoli. Este un principiu care nu poate fi neglijat fără a păcătui. Ne trudim să luăm asupra noastră povara noastră grea, ca şi când El ar fi incapabil sau n-ar fi dispus să o poarte pentru noi. Cel care nu poate să-şi lase liniştit treburile în mâna lui Dumnezeu este foarte probabil să fie ispitit să se folosească de mijloace greşite pentru a se ajuta singur. Neliniştea ne face să ne îndoim de dragostea plină de bunătate a lui Dumnezeu şi dragostea noastră pentru El se răceşte. Suntem neîncrezători şi Îl întristăm pe Duhul lui Dumnezeu. Dacă aruncăm asupra Lui toate poverile care apar şi dacă „nu avem grijă de nimic“ pentru că El are grijă de noi, acest lucru ne va ţine aproape de El.

Charles H.Spurgeon, citat în Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

 

Un strop de viaţă #119


Dumnezeu ne arată milă prin faptul că nu ne spune totul. El ne spune îndeajuns pentru a ne susţine dacă ne încredem în El, dar deseori asta nu pare îndeajuns. Chiar credem că am vrea să ştim mai mult.

Dumnezeu este şi un Tată înţelept care ştie că anumite informaţii sunt o povară prea grea pentru noi. El nu vrea să ne înşele când nu ne oferă o explicaţie completă. El ne poartă poverile (1 Petru 5:7). Dacă credem că poverile noastre sunt grele, ar trebui să le vedem pe cele pe care le poartă El. Poverile pe care ni le dă El sunt uşoare (Matei 11:30).

Dumnezeu este foarte răbdător şi milos cu noi. Într-o zi, când vom fi mai în vârstă şi mai puternici, El ne va lăsa să purtăm mai mult din povara cunoaşterii. Dar până atunci, să ne încredem în El şi să-i mulţumim lăsându-L să ne poarte poverile.

Jon Bloom, „God Is Merciful Not to Tell Us Everything”

„Călătorie fără bagaje“ de Max Lucado


Pentru că, pentru unii, vacanţa de vară se apropie, m-am gândit să vă prezint astăzi o carte perfectă de luat şi de citit în vacanţă, dar şi în vederea vacanţei.

În cartea Călătorie fără bagaje Max Lucado dedică fiecărui capitol câte un verset sau un fragment de verset din bine-cunoscutul Psalm 23:

Domnul este păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.Călătorie fără bagaje

El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă; îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său.

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. 

Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.

Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.

Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.

Autorul îmbină mesajul Psalmului 23 cu ideea de călătorie prin viaţă fără bagaje – aşa cum spune şi subtitlul, Eliberarea de poveri care nu ţi-au fost niciodată destinate să le porţi.

Continuă lectura „„Călătorie fără bagaje“ de Max Lucado”