Luna aprilie a trecut foarte repede, dar mă bucur că, datorită vacanței de Paște, am reușit să parcurg multe cărți frumoase.
Am reușit să termin 13 cărți, dintre care doar una ilustrată pentru copii, restul romane pentru toate vârstele, o carte despre cărți și două volume dedicate Săptămânii Patimilor.
Continuă lectura „Ce am citit în aprilie 2025”Poate știința explica totul?
În secolul XXI avem deseori impresia că nu mai avem nevoie de religie, de vreme ce știința ne-a deslușit deja atâtea mistere ale universului. Știința și religia pur și simplu nu conlucrează.
Să fie oare așa? Plecând de la propria experiență de cercetător și creștin și de la deceniile petrecute purtând discuții cordiale și dezbateri privind relația dintre știință și religie, profesorul John Lennox ne prezintă cei doi presupuși dușmani într-o lumină nouă – ca prieteni – oferindu-ne un crâmpei din bucuriile și beneficiile pe care le putem obține din ambele.
Împreună cu un invitat special vă aduc în atenție cartea Poate știința explica totul? de John Lennox, o carte scurtă și concisă, ce prezintă un răspuns condensat și convingător la întrebarea din titlu.
John Lennox este profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford, cercetător în matematică și filosofia științei și lector la Oxford Center for Christian Apologetics. Este un vorbitor de renume internațional, în mod special interesat de convergența dintre știință, filosofie și teologie. A susținut dezbateri cu reprezentanți de seamă ai ateismului și evoluționismului, precum Richard Dawkins, Christopher Hitchens sau Peter Singer.
Invitatul nostru special este soțul meu, Emi Trancă, care este conferențiar la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, unde predă fizică și cercetător la Centrul de Microscopie, Microanaliză și Procesarea Informației, în cadrul aceleiași Universități. Specializarea și domeniile sale de studiu sunt microscopia optică de înaltă rezoluție, fotonica, ingineria materialelor, precum și diversele metode de procesare a imaginilor de microscopie.
Continuă lectura „„Poate știința explica totul?” de John Lennox (cu invitat)”Ai fost vreodată curios să știi cum a fost scrisă o carte care ți-a plăcut foarte mult? De unde i-a venit ideea autorului să creeze acea lume, acele personaje, acel conflict?
Uneori ne putem da seama și singuri de unele influențe care au ghidat scrierea unei cărți și unii specialiști chiar reușesc să identifice surse și corespondențe și să traseze cu o asemenea exactitate parcursul de la inspirație sau idee inițială la produsul final, încât aproape că acesta își pierde tot farmecul.
Continuă lectura „CEOV S23, Ep.1 – „A fost odată un dulap” de Patti Callahan”Există o umilitate constitutivă a cunoașterii temeinice: cu cât progresezi, cu cât acumulezi mai mult, citind, studiind, meditând, operând conexiuni tot mai vaste, capeți cunoștiința că nu știi mai nimic din sfera cognoscibilă și, desigur, nimic din cea (deocamdată?) incognoscibilă. Omul bine educat are mereu „clustere” libere pe harta cunoștințelor sale: a fi an open-minded person nu înseamnă a credita apriori orice, cât a lăsa loc pentru transformările permanente la care te supune progresul intelectual consistent.
Iată ce scria poetul latin Juvenal: „Să ne rugăm pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos, pentru un suflet curajos, căruia nu-i e frică de moarte, care este liber de mânie și nu-și dorește nimic.”
Se cade să luăm distanță și față de fenomenul opus, întruchipat de prostănacul ignorant care respinge orice nu pricepe, sub motivul că e inutil de complicat.
John Alexander Smith (profesor la Oxford) spunea că principalul scop al educației privește dezvoltarea capacității de a descoperi când cineva spune idioțenii.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Cultura internetului – mediul natural al nativilor digitali – îți deschide toată cunoașterea umană, dar nu-ți poate dărui discernământ.
Iată portretul acestui paradox epocal: cei mai mulți nu mai fac distincția mereu necesară dintre materia primă a cunoașterii și operațiunile mentale prin care ea capătă coerență, formă clară și conținut judicios.
Faptul că e tot mai ușor să găsești informații nu te scutește de ucenicia laborioasă din spatele unei educații riguroase. Poate că nu mai ai neapărată nevoie de greacă veche și latină, dar nu poți ajunge la cunoașterea de calitate, productivă și coerentă decât prin dobândirea unor competențe certificate, și nu prin folosirea oarbă a unui mouse cu care deschizi la întâmplare pagini pe web.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
CARTEA E O VIAȚĂ 