Etichetă: creştinism

Un strop de viaţă #46


Dacă singura noastră pasiune, pasiunea care le include pe toate este de a-L proslăvi pe Hristos în viaţă şi în moarte, şi dacă viaţa care-L măreşte pe El cel mai mult este viaţa marcată de dragoste jertfitoare, atunci viaţa noastră este un risc, şi riscul este bun. Să fugi de acest risc înseamnă să-ţi iroseşti viaţa.

Ipocrizia tragică este că vraja siguranţei ne face în fiecare zi să riscăm în ceea ce ne priveşte, şi ne paralizează în acelaşi timp de la a risca pentru alţii pe drumul Calvarului dragostei.

Este bine să rişti pentru cauza lui Dumnezeu.

John Piper, Nu-ţi irosi viaţa

Un strop de viaţă #43


În această lume îmbibată în păcat, suferinţa este planul lui Dumnezeu. Ea portretizează oroarea păcatului pentru ca oamenii să poată vedea aceasta. Pentru cei ce nu cred în Hristos, suferinţa pedepseşte vinovăţia păcatului. Însă pentru cei ce-şi iau crucea şi-L urmează pe Isus, ea zdrobeşte puterea păcatului.

John Piper, Nu-ţi irosi viaţa

Un strop de viaţă #42


În timpul celor treizeci de luni în care am zăcut în această cameră, zeci de oameni au murit, iar locurile lor au fost luate de alţii, îşi aminteşte el. Dar aici trebuie spus că s-a petrecut un fapt remarcabil: nici unul nu a murit ateu. Fascişti, comunişti, ucigaşi, hoţi, preoţi, moşieri bogaţi şi ţărani foarte săraci fuseseră închişi împreună în celula noastră; totuşi, niciunul dintre ei nu a murit fără să se fi împăcat cu Dumnezeu şi cu semenii. E uşor să fii ateu în împrejurări plăcute. O convingere fermă rezistă unor presiuni enorme; nu am văzut ca ateismul să reziste în faţa morţii.

Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană

Un strop de viaţă #32


Când ne supunem tuturor regulilor şi acţionăm cu devotament şi responsabilitate, pentru ca lumea să ne observe, mândria se strecoară şi prinde rădăcini în inima noastră. Dar nu numai mândria ne poate prinde în cursă. Când creştinismul nostru are de-a face mai degrabă cu ceea ce facem noi şi cu îndatoririle noastre, în cele din urmă ostenim să mai fim buni de dragul de a fi buni. Creştinismul care nu este trăit dintr-o dragoste izvorâtă din recunoştinţă pentru Hristos devine plictisitor şi obositor.

Joseph M. Stowell, De ce este greu să-L iubeşti pe Isus

Un strop de viaţă #28


Nu e cu putinţă să fii „creştin din întâmplare“. Realitatea creştinismului trebuie să fie în mod covârşitor ori cea dintâi ori nimic. Aceasta sugerează un motiv pentru care creştinismul displace profund celor care se declară credincioşi doar cu numele sau necredincioşilor: viaţa lor nu conţine nimic care să ocupe în mod covârşitor locul dintâi, ci doar multe pendulări.

Sheldon Vanauken, Îndurare aspră