Devenind o prezență vindecătoare #26


Procesul de maturizare se realizează pe măsură ce noii credincioși și cei mai avansați în credință se strâng împreună în mod regulat. Fiind o comunitate de credincioși, ei se închină împreună, ascultă învățătura Cuvântului lui Dumnezeu, se îndeamnă unii pe alții la dragoste și fapte bune, grijă și dare de socoteală reciprocă. Astfel, ucenicii învață unii de la alții și se zidesc unii pe alții. Maturitatea este rodul timpului pe care fiecare îl petrece cu Dumnezeu în singurătate, al învățării de la mentorii și modelele mai mature spiritual și al întâlnirilor regulate împreună cu un grup de susținere format din alți creștini.


Gary Collins, Sprijinitorul semenilor. Un psiholog creștin te învață cum să-ți ajuți prietenii, familia și colegii

Un strop de viață pentru părinți #27


Dacă primul spectacol la care asistă copilul e o familie armonioasă, trăitoare într-o casă unde, pe lângă computer, smartphone și tabletă, există și cărți frumoase, înaripate prin vocea maternă (bun, și de ce n-ar citi și tații povești?), el începe să descifreze realitatea într-o cheie destinsă și încrezătoare. Din păcate, părinții sunt împinși de societate către o atitudine hiperprotectivă. Văd în asta reflexul scăderii credinței în Dumnezeu, adică în instanța nevăzută care protejează copilul mai presus de manevrele noastre defensive.

Minunatul principiu paulin („toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos”) rămâne farul nestins al unei pedagogii echilibrate.

Teodor Baconschi, Averea bunei educații

Frumusețe în întuneric #3 – Parte din Poveste


Din moment ce suntem făcuți pentru a-L slăvi pe Dumnezeu, închinarea are loc atunci când cineva face exact ceea ce a fost el sau ea creat(ă) să facă.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #3 – Parte din Poveste”

Devenind o prezență vindecătoare #25


Biblia nu promite niciodată că va fi ușor să-L urmezi pe Cristos și să fii ucenicul Lui. Adevărații slujitori trebuie să fie dispuși să renunțe la timp, energie, confort personal și uneori la bani, pentru a fi plăcuți Învățătorului lor și pentru a-i ajuta pe alții. Deoarece ucenicia presupune anumite costuri, nimeni nu poate fi recrutat pentru ucenicie prin forță sau manipulare. Pentru a deveni ucenic este nevoie de o dedicare voluntară, iar singurii care sunt în stare să o păstreze sunt cei care înțeleg cerințele și sunt dispuși să plătească prețul. Bineînțeles, urmașul lui Cristos are parte de beneficii mari. Când suntem obosiți sau agitați, de exemplu, putem să aruncăm toate îngrijorările noastre asupra lui Isus, care este plin de compasiune și dornic să ne poarte poverile (Matei 11:28-30, 1 Petru 5:7). Dar, de asemenea, a fi ucenicul lui Isus Cristos presupune să fim dispuși să renunțăm la relațiile noastre cele mai apropiate, la ambițiile noastre și la posesiunile noastre personale.


Gary Collins, Sprijinitorul semenilor. Un psiholog creștin te învață cum să-ți ajuți prietenii, familia și colegii

Un strop de viață pentru părinți #26


Orice informație plantată mecanic în mintea copilului, sub pavăza autorității („e așa pentru că spun eu că e așa”), va fi respinsă în final, pe căi explicite sau inconștiente. Dacă pleci mereu de la convingerea că vlăstarul tău e o persoană diferită, plină de resurse care nu-ți aparțin și nici nu pot fi subordonate forțat, vei pricepe că întreaga aventură a pedagogiei e bilaterală, dinamică, reflexivă și reciproc modelatoare.

Să nu ne tratăm copiii ca pe niște idioți corigibili, ci ca pe niște parteneri de joacă pe termen lung.

Părinții pot deveni prietenii și partenerii copiilor, într-un climat destins și totuși sobru, voios și angajant.

Teodor Baconschi, Averea bunei educații