Un strop de viaţă – Pagina 23

„Mental Health Awareness Week 2022” – Resurse pentru sănătatea mintală

După cum puteți vedea în cele câteva cuvinte pe care le-am scris despre mine, unul dintre subiectele care mă preocupă intens este consilierea creștină. De aceea, am considerat că este firesc să împărtășesc cu voi faptul că săptămâna aceasta, 9-15 mai, este Săptămâna de conștientizare a sănătății mintale. După mai bine de doi ani de pandemie, cu toate implicațiile acesteia, iar acum războaie și vești de războaie sau de alte crize iminente, este aproape imposibil ca sănătatea noastră mintală să nu fi trecut prin cel puțin un moment critic. Cu siguranță am auzit măcar în treacăt că pandemia a generat o „pandemie de singurătate și de tulburări psihice” Și nu întâmplător, tema aleasă pentru această săptămână de conștientizare este singurătatea. Din aceleași motive enunțate deja, singurătatea și izolarea ne-au afectat pe toți, însă au exacerbat orice altă problemă cu care se confruntau deja cei cu suferințe mai puțin vizibile.
De aceea, cu această ocazie, am ales să vă prezint câteva cărți care abordează un subiect dificil și foarte ocolit de către biserică și nu numai, cel al bolilor psihice, însă dintr-0 perspectivă creștină, sănătoasă din punct de vedere teologic.
Da, există și așa ceva! – și vă voi prezenta câteva motive pentru care ar trebui să ne preocupe și pe noi acest subiect incomod, chiar dacă nu avem pe nimeni apropiat sau nu suferim noi înșine de așa ceva.

Continuă lectura

Devenind o prezență vindecătoare #64

Cu toții avem nevoie de sprijin în diferite circumstanțe și în diferite moduri. Isus Însuși, ca om, a avut nevoie de sprijin. Pe drumul spre Golgota, a fost forțat să-Și poarte crucea grea; fusese bătut și maltratat într-un mod teribil, așa că nu a putut să o ducă tot drumul. A căzut sub presiunea și greutatea ei. Un om pe nume Simeon a venit și L-a ajutat pe Isus să-Și poarte crucea.

Când simțim că toată greutatea lumii apasă pe umerii noștri, Isus ne arată că nu trebuie să o purtăm singuri. Căutați sprijinul și, mai ales, fiți deschiși să îl primiți. Când refuzăm să acceptăm ajutorul altora, crezând că suntem o povară sau o inconveniență, le răpim celorlalți darul pe care îl primesc oferind acel ajutor. Atât oferind, cât și acceptând sprijinul, vom descoperi adevărate bucurii.

Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Un strop de viață pentru părinți #69

Când copilul tău trebuie să facă față dezamăgirii
Scenariu pentru părinți:
„Când te simți doborât la pământ, uită-te în sus!”
Nu vreau niciodată ca copiii mei să creadă că circumstanțele în care se află au mai multă putere asupra lor decât Dumnezeul lor.
Nu trebuie niciodată să minimalizăm tristețea copilului nostru, oricât de imatură ar fi aceasta. Nu vrem nici să prețuim atât de mult pacea și liniștea încât să cedăm doar ca să-i împăcăm pe copiii noștri. În schimb, haideți să navigăm prin dezamăgire împreună. Haideți ca noi și copiii noștri să ne punem încrederea în Dumnezeu, de care nu vom fi niciodată dezamăgiți.
Doamne, ajută-mă să-mi învăț copiii să își pună speranța în Tine, nu în oameni, poziții sau posesiuni.
Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Devenind o prezență vindecătoare #63

A avea răbdare nu înseamnă a sta pur și simplu cu brațele încrucișate, asistând ca spectatori la ce se întâmplă în jurul nostru. Bineînțeles că putem continua să facem ce depinde de noi pentru a ne îmbunătăți circumstanțele, însă doar dacă avem încredere că Dumnezeu este la lucru în noi și în jurul nostru, lucrând în spatele cortinei pentru înfăptuirea unui plan mult mai măreț. Deși nu putem vedea toate piesele și cum se vor potrivi toate la final, ne putem aminti că „ Credinţa este o încredere în lucrurile nădăjduite, o certitudine cu privire la lucrurile nevăzute” (Evrei 11:1) Noi nu putem vedea circumstanțele decât din punctul nostru de vedere, așa că trebuie să ne reamintim că Dumnezeu vede imaginea de ansamblu. El vede creșterea de care este nevoie pentru ca noi să trăim viețile în deplinătatea voii Sale și ne pregătește, întărindu-ne și altoindu-ne în moduri pe care încă nu le înțelegem. Putem avea încredere în Dumnezeu deoarece, precum spune profetul Isaia, „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, iar căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Pentru că, aşa cum sunt de sus cerurile faţă de pământ, tot aşa sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.” (Isaia 55:8-9)

Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Un strop de viață pentru părinți #68

Când nimic nu e suficient și cer încontinuu mai mult
Când un copil greșește, e greu să faci ce este bine și să vorbești cum trebuie, dând viață.
Scenariu pentru părinți:
Mi-a plăcut să-ți spun „da” la tot felul de lucruri astăzi. Dar acum îți spun „nu”, și trebuie să-ți lași inima să fie mulțumită cu asta. Și știu că poți, pentru că, până la urmă, inima ta e plină de toate „da”-urile mele de astăzi.
Pentru că inima ta este umplută cu celelalte „da”-uri minunate care ți s-au oferit, este în regulă atunci când răspunsul următor este „nu”.
Trecem în revistă cu ei binecuvântările, pentru ca ei să capete abilitatea de a face asta pe cont propriu într-o zi, deoarece mulțumirea este o trăsătură de caracter care nu se dezvoltă în mod natural pentru cei mai mulți în epoca în care trăim. Mulțumirea trebuie învățată și noi suntem profesorii.
Doamne, vreau să fiu mulțumitor cu ce avem. Și vreau ca și copiii mei să învețe să fie recunoscători și mulțumitori. Învață-mă întâi pe mine, Doamne, ca să le ofer copiilor pe care mi i-ai dat un model de inimă mulțumitoare. În numele lui Isus, amin.
Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts