„Șapte zile care împart lumea. Începutul conform Genesei și științei” de John Lennox


La ce se referea autorul Genesei când a scris „ziua întâi”? Sunt cele șapte zile ale creației o săptămână așa cum o știm noi sau perioade mai lungi de timp? Dacă cred că Pământul are 4,5 miliarde de ani, înseamnă că refuz autoritatea Scripturii?

Iată câteva dintre întrebările dificile, dar importante, la care răspunde John Lennox în cartea sa, Șapte zile care împart lumea. Începutul conform Genesei și științei. Continuă lectura „„Șapte zile care împart lumea. Începutul conform Genesei și științei” de John Lennox”

„Dumnezeu îmi cunoaște destinul” de Silvia Tărniceriu


Astăzi deschidem volumul Dumnezeu îmi cunoaște destinul, al treilea dintr-o serie autobiografică scrisă de Silvia Tărniceriu, serie care mai cuprinde titlurile Dumnezeu îmi cunoaște măsura și Dumnezeu îmi cunoaște cărarea. Continuă lectura „„Dumnezeu îmi cunoaște destinul” de Silvia Tărniceriu”

„Creștinismul irelevant” de Vlad Crîznic


Oare mai este creștinismul relevant astăzi pentru lumea postmodernă în care trăim? Sau mai degrabă, Biserica s-a concentrat excesiv asupra dorinței de a fi relevantă, încât a făcut din ea un scop în sine, depărtându-se de adevărata ei chemare?

Încercăm astăzi să aflăm câteva răspunsuri la aceste de întrebări, sau măcar să stârnim o dezbatere, cu ajutorul cărții lui Vlad Crîznic, Creștinismul irelevant.

Vlad Crîznic este licențiat în Teologie la Universitatea Emanuel din Oradea, a obținut un masterat în Ecleziologie Contemporană la King’s College Londra, iar în prezent este doctorand al aceleiași universități britanice. Vlad conduce echipa Ravi Zacharias International Ministries în România într-un proiect apologetic și evanghelistic de anvergură care își propune să „îl ajute pe credincios să gândească și pe gânditor să creadă”.

Continuă lectura „„Creștinismul irelevant” de Vlad Crîznic”

Omul evanghelic – partea a 3-a – Închinarea și muzica


Cum a evoluat muzica evanghelică și închinarea comună de-a lungul timpului?

Ce spune muzica de închinare a evanghelicilor despre identitatea lor, despre crezul lor, despre relația lor cu Dumnezeu?

În al treilea articol dedicat lucrării Omul evanghelic, ne concentrăm asupra muzicii și închinării în comunitățile evanghelice.

Continuă lectura „Omul evanghelic – partea a 3-a – Închinarea și muzica”

Seria „Părinții Bisericii”


V-ați întrebat vreodată ce s-a întâmplat în Biserica Primară după evenimentele relatate în cartea Faptele Apostolilor? Această carte a Noului Testament ne prezintă cele mai importante evenimente din primii 35 de ani ai istoriei Bisericii – până pe la anul 65. Dar ce s-a întâmplat după aceea? Cine au fost întâistătătorii Bisericii după Apostoli? Ce scrieri ne-au lăsat? Și ce ne descoperă aceste scrieri despre învățăturile, viața, spiritualitatea și structura Bisericii din deceniile imediat următoare erei celor doisprezece Apostoli?


Părinții Bisericii au fost cei dintâi interpreți ai Evangheliilor, fiind primii care au stabilit însemnătatea a ceea ce spune Scriptura despre Trinitate și despre Hristos. Datorită apropierii lor de evenimentele descrise în Evanghelii, scrierile lor sunt pline de vigoare și prospețime. Părinții Bisericii au ocupat un loc important în gândirea creștină de-a lungul secolelor, chiar și după Reformă, fiind citați de Luther, Calvin sau de scriitorii puritani. Cu timpul, însă, din păcate, gândirea protestantă s-a îndepărtat de aceste izvoare de învățătură, privindu-le cu indiferență sau chiar dispreț.
De aceea, această serie este menită să ne readucă în atenție câțiva dintre Părinții Bisericii din primele veacuri – care sunt scrierile lor și care sunt contribuțiile lor la gândirea creștină, ce îi fac relevanți și pentru noi, astăzi.

Lăsând deoparte pentru un moment ideile și preconcepțiile noastre moderne despre teologie, să primim, la 2000 de ani distanță, adevărurile pe care Părinții Bisericii le-au împărtășit primelor generații de credincioși, minunându-ne ca și când le-am auzi pentru prima dată, participând alături de ei la dezbaterile care au dus la formularea conceptelor pe care le folosim și noi astăzi și la confruntările cu ereticii vremii, sau poate, de ce nu, chiar contrazicându-i.

Ascultându-i cu atenție pe Părinții Bisericii, vom înțelege că credința noastră este relevantă nu pentru că este modernă, ci pentru că are rădăcini adânci. Suntem înconjurați de un nor de martori, sfinți care au fost înaintea noastră și care veghează, pe măsură ce ne ducem și noi până la capăt propria alergare a credinței.


Îmi doresc ca această serie să trezească interesul pentru scrierile Părinților Bisericii și să stârnească discuții constructive – iar citindu-i pe ei, să fim și noi înflăcărați de aceeași reverență față de Dumnezeu, uimire în fața misterului Persoanei și lucrării lui Hristos, și dragoste față de oameni. Așadar, urmăriți-ne în fiecare luni, pentru a descoperi câte puțin despre viața, contribuția și opera lor.


Câteva din sursele folosite pentru alcătuirea seriei:
CSB Ancient Faith Study Bible – cu comentariile părinților bisericii, Daily Readings: The Early Church Fathers, editată de Nick Needham, A Patristic Treasury, de James R. Payton, Învățătura părinților din primele veacuri. Un ghid pentru omul contemporan, de David C. Ford, Seria „Părinți și Scriitori Bisericești”: Scrierile Părinților Apostolici, Apologeți de limbă greacă, Apologeți de limbă latină (Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (1979)