Autor: Irina Trancă

Sunt absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a unui Master în Teoria şi Practica Editării, ambele la Universitatea din București, am fost voluntar la RVE Bucureşti din 2006 și am fost redactor angajat între anii 2016-2020. Printre autorii mei creştini preferaţi se numără Michael Card, Max Lucado, C.S. Lewis, Philip Yancey și Ruth Chou Simons; mă pasionează literatura pentru copii, romanele istorice, cărțile despre cărți și legătura dintre artă și credință, Japonia și modul în care frumusețea ne apropie de Dumnezeu. Sunt căsătorită și, din 2015, sunt și mama unui băiat, Mihai, pe care doresc să îl cresc cititor. Dacă vreți să fiți la curent cu ce citesc, mă găsiți pe Goodreads.

Un strop de viaţă #432

În ziua de după Miercurea Cenuşii, Oamenii Crucii se pocăiesc de o dragoste şi de o viaţă care îi fac să facă mai puţin decât să-şi iubească duşmanii şi să se roage pentru cei care îi persecută.

Noi, Oamenii Crucii ne pocăim pentru faptul că nu ne iubim vecinii de alături zilnic, necurmat, în mod extravagant, deşi continuăm să spunem că vrem să schimbăm lumea şi ne pocăim de ură, evitare şi teama de suferinţă, deşi spunem că vrem să fim găsiţi vrednici de a suferi pentru crucea lui Hristos.

Oamenii Crucii se pocăiesc pentru faptul că îşi iubesc mai mult agendele – în loc să-şi întrerupă programele pentru că-L iubesc mai mult pe Isus.

Iartă-ne pentru lipsa noastră de rugăciune, pentru că la însăşi rădăcina lipsei noastre de creştere este aproape întotdeauna o lipsă de rugăciune.

Ne pocăim, Doamne, pentru faptul că te iubim atât de puţin pentru că ne iubim pe noi prea mult.

Ann Voskamp, „when you want to take back Lent & a broken world & your breaking heart: A Free 40 Day Lent Devotional Journey”

Un strop de viaţă #431

Dumnezeul nostru nu este pasiv şi cu siguranţă nu este nepăsător. El a încredinţat copiilor Săi de aici, de pe pământ, sarcina de a exprima revolta Sa, compasiunea Sa, generozitatea Sa şi dragostea Sa aici, în această lume materială. Creştinii ar trebui să fie mâinile Sale, picioarele Sale, vocea Sa şi răspunsul Său la aceste atrocităţi în sfera naturală. Dacă pare că Dumnezeu nu face nimic pentru a opri aceste orori, vina pentru inactivitate cade în totalitate pe umerii acelora dintre noi pe care El i-a însărcinat ca reprezentanţi ai Săi. Creştinii poartă răspunderea pentru această vină. Noi suntem cei cărora li s-a încredinţat sarcina de a duce la îndeplinire planul măreţ al lui Dumnezeu şi dacă noi ne irosim vieţile urmărind scopuri nesemnificative şi nu facem nimic pentru a opri aceste orori, vom sta înaintea lui Dumnezeu la sfârşit cu vina răspunderii neasumate în sufletele noastre.

Eric Ludy, citat de Leslie Ludy în The Set-Apart Woman

Un strop de viaţă #430

Singura Iubire care poate să vină şi să doboare răul care a invadat lumea noastră trebuie să vină de dincolo de zidurile lumii.

Singura Iubire care poate să zdrobească răul incontestabil este iubirea incontestabilă a Crucii.

Când eşti doar ţărână – doar iubirea ta nu va fi de ajuns.

Super-răul poate fi absorbit doar de o Iubire supranaturală.

Ann Voskmap, „when you want to take back Lent & a broken world & your breaking heart: A Free 40 Day Lent Devotional Journey”

Un strop de viaţă #429

Viaţa creştină poate fi explicată numai în termenii lui Isus Hristos, iar dacă viaţa în calitate de creştin încă poate fi explicată în termeni de tu – personalitatea ta, voinţa ta, darul tău, talentul tău, banii tăi, curajul tău, instruirea ta, dedicarea ta, sacrificiul tău, orice altceva al tău – atunci poate că, deşi s-ar putea să ai viaţa creştină, nu o trăieşti încă!

Ian Thomas, citat de Leslie Ludy în The Set-Apart Woman

„Autobiografia lui George Müller“

Astăzi vă aduc în atenţie Autobiografia lui George Müller, un pastor din secolul al XIX-lea care a decis să-L creadă pe Dumnezeu pe cuvânt şi să trăiască toată viaţa apelând doar la ajutorul Lui prin rugăciune pentru împlinirea tuturor nevoilor sale şi ale misiunii înfiinţate de el.

Născut la Kroppenstadt, în regatul Prusiei la 27 septembrie 1805, George Müller a fost, după mărturisirile sale, un tânăr căutător de plăceri, petrecăreţ, pasionat de călătorii, care cheltuia în mod iresponsabil banii tatălui. Urmează studiile la Halberstadt, iar de la 20 de ani va fi membru al Universităţii Halle. Iată ce mărturiseşte el despre relaţia lui cu Dumnezeu în acea perioadă: Continuă lectura „„Autobiografia lui George Müller“”