Doamne, dă-mi harul uimirii. Surprinde-mă, uimeşte-mă, uluieşte-mă în fiecare colţ al universului Tău. Dăruieşte-mi încântarea de a vedea cum Hristosul Tău trăieşte în zece mii de locuri, minunat în trup şi minunat nu în ochii Lui, ci în ochii Tatălui, prin trăsăturile chipurilor oamenilor. Uimeşte-mă în fiecare zi cu faptele Tale minunate şi fără de număr. Nu cer să înţeleg raţiunea lor, ci doar să mă împărtăşesc din uimirea pe care mi-o provoacă.
Brennan Manning, în Evanghelia vagabonzilor
Spiritualitatea uimirii presupune conştienţa faptului că lumea este plină de har, că, în vreme ce păcatul şi războiul, boala şi moartea sunt teribil de reale, prezenţa plină de dragoste şi puterea lui Dumnezeu printre noi sunt cu atât mai reale.
Brennan Manning, Evanghelia vagabonzilor
Nu există creştere fără durere şi nici integritate fără lepădare de sine. Ascultă ce îţi spune Isus de pe cruce: „Eu mor pentru a fi cu tine. Chiar mor pentru a fi cu tine.” Apoi El şopteşte: „Vrei să mori şi tu puţin pentru a fi cu Mine?”
Brennan Manning, în Evanghelia vagabonzilor
Vă invit să descoperim astăzi un autor creştin atipic şi o carte pe măsură. Cartea se numeşte Evanghelia vagabonzilor, iar autorul, Brennan Manning, este greu de încadrat într-un tipar: veteran al războiului din Coreea, fost călugăr franciscan, consilier spiritual, fost alcoolic, autor de bestsellere, profesor universitar, predicator, Brennan Manning le-a încercat pe toate şi experienţa lui răzbate din paginile cărţilor sale. Printre cărţile apărute în limba română, în afară de Evanghelia vagabonzilor, se mai numără şi Semnătura lui Hristos şi Copilul lui Ava. Sau dorul de casă al inimii. Continuă lectura „„Evanghelia vagabonzilor“ de Brennan Manning”
„Oare cei care spun „ Iată aici sau iată acolo semnele venirii Sale” (Matei 24:23) consideră că sunt mai şireţi decât El şi că pot pândi apropierea Lui? Isus le spune să vegheze ca să nu-i găsească neglijându-şi lucrul, iar ei se uită încoace şi încolo şi veghează ca nu cumva să reuşească să vină ca un hoţ. Ascultarea este cheia vieţii!” (George MacDonald)
Doctrina despre A Doua Venire nu-şi atinge scopul, în ce ne priveşte, dacă nu ne face să pricepem că, pentru fiecare moment din fiecare an al vieţii noastre, este relevantă în egală măsură întrebarea: „Ce-am face dacă acest prezent ar fi ultima noapte a lumii?”
C.S.Lewis, în eseul „Ultima noapte a lumii” din Ferigi şi elefanţi şi alte eseuri despre creştinism
