Un strop de viață #723


Numai obiectele fără viață au o identitate precisă. Orice este viu se află într-o continuă schimbare. Ce este omul? Iată o întrebare la care nu se poate da simplist un răspuns unic. De îndată ce te pregătești să așezi pe el eticheta „un copil” vezi că s-a și transformat într-un adolescent căruia eticheta ta i-a rămas mică asemenea pantalonilor și mânecilor de la cămașă. Te întorci și scrii pe altă etichetă „adolescent”, dar când să i-o așezi pe frunte, te întâlnești cu ochii vioi ai tânărului ajuns în pragul maturității. Te răzgândești iar și scrii pe o altă etichetă „tânăr”, dar când vrei să o fixezi pe pieptul lui, auzi bătaia unei inimi ajunsă între timp „mamă” sau „tată”. Te grăbești să notezi schimbarea, dar omul s-a schimbat iarăși, ajungând la pragul tomnatic al bătrâneții. Ai vrea să-l prinzi sub o identitate de insectar și nu poți nicidecum. Nici măcar după moarte, căci „ ce vom fi nu s-a arătat încă!”

Și acesta este doar domeniul vieții biologice… În viața spirituală este și mai complicat: ne naștem păcătoși inocenți, devenim păcătoși conștienți, pocăiți din convingere, sfinți din alegere și… iarăși, „ce vom fi nu s-a arătat încă”.

Este imposibil să fixăm o ființă sub o etichetă oarecare. Viața este într-o continuă mișcare, transformându-se necontenit și „devenind” mereu „altceva”. Ce vom deveni? Numai Dumnezeu știe cu certitudine! „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă și-i voi da o piatră albă; și pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l știe nimeni, decât acela care-l primește.” (Apoc 2:17)

 Amintiri cu sfinți, Daniel Brânzei

Un strop de viață #722


În Biblie, când Dumnezeu vrea să-i atragă atenția cuiva, de multe ori îl trimite în deșert. În viețile noastre, când vrea să ne atragă atenția, s-ar putea să ne trimită tot în deșert. S-ar putea ca deșertul acesta să ia chiar forma unui vis năruit sau a unuia întrerupt. Nu irosi perioadele secetoase. Profită de pauze. Aprofundează-ți relația cu Dumnezeu petrecând timp cu El. Și, la momentul potrivit, când se ridică cortina, vei fi gata să joci rolul principal din marea operă pe care Dumnezeu a plănuit-o pentru viața ta!

Sharon Jaynes, Cele 5 visuri ale oricărei femei… și modul în care Dumnezeu vrea să le împlinească

Un strop de viață #721


Moartea și Învierea Domnului ne invită să ne detașăm de felul de a judeca al acestei lumi, pentru care contează doar aparențele sau interesele. Întrucât confundăm deseori bunătatea creștină cu implicarea socială, ne sperie greutățile acestei vieți și veștile care pun accentul pe crizele globale, precum și cele legate de mediu. Ne zbuciumăm însă deoarece uităm că răul este de natură morală și își are rădăcina în păcat și în împietririle pe care aceasta le aduce cu sine. De aceea Biserica are misiunea de a vesti Împărăția Cerurilor și de a arăta prin viețile noastre până la sfârșit că renașterea depinde de retrezirea morală și de bunătate. Astfel Îl vom întâlni pe Isus, dacă ne vom deschide inima față de aproapele nostru, cu spirit de sacrificiu, înainte de a visa la orizonturi îndepărtate și la soluții lumești lipsite de realism sufletesc.

Mihai Fățilă, Poate fi trimis Dumnezeu în exil?

Un strop de viață #720


De multe ori când avem parte de ceea ce considerăm un vis năruit, acesta este, de fapt, doar un vis întrerupt. Uneori, Dumnezeu ne duce într-un loc de pauză, ca să ne dezvolte caracterul, să ne întărească credința, și să ne facă să înțelegem mai bine cine este El sau ce a pregătit El pentru noi.

Sharon Jaynes, Cele 5 visuri ale oricărei femei… și modul în care Dumnezeu vrea să le împlinească

Un strop de viață #719


Dumnezeu S-a supus nedreptății noastre pentru a ne învia prin jertfa Sa de pe Cruce. Numai redescoperind valoarea sacrificiului lui Isus vom reuși să rodim speranța Învierii, fără pretenția de a cere lumii ostile un anume respect – cel al răbdării și al compasiunii – pe care am uitat să-l cerem mai întâi de la noi înșine. Să nu uităm că dragostea Mântuitorului domnește în suferință, triumfă în smerenie și se bucură în unitate!

Mihai Fățilă, Poate fi trimis Dumnezeu în exil?