Oricât ar fi de grea, iertarea aduce, în cele din urmă, eliberarea celui care o acordă. Oamenii care iartă Îl lasă pe Dumnezeu la cârma universului. Ei Îl lasă pe Dumnezeu să îi pedepsească pe cei răi așa cum crede El de cuviință, dar și să arate milă așa cum crede El de cuviință. Așa a făcut și Isus, după cum ne arată gestul prin care acorda iertare acuzatorilor și călăilor Lui, în timp ce murea pe cruce.
Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii
Sfințirea se realizează prin procesul formării spirituale, prin care inima (spiritul, voința) individului și toată viața lui lăuntrică își însușesc caracterul vieții lăuntrice a lui Isus.
Dallas Willard, Înnoirea inimii
Iertarea ne costă foarte scump. Oamenii care iartă trebuie să renunțe la dreptul lor de a răspunde cu aceeași monedă, un drept pe care e foarte greu să-l abandoneze. Ei trebuie să dea dovadă de milă când toate sentimentele lor rănite cer imperios pedeapsa. Nu că dorința de dreptate ar fi ceva rău. Omul poate și să ierte și să lupte pentru dreptate. Răul iertat e tot rău și trebuie pedepsit. Mila nu abrogă justiția, ci o transcende.
Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii
Primul element principal în dimensiunea socială transformată este că indivizii trebuie să se vadă întregi, așa cum îi vede Dumnezeu Însuși. Această viziune îi plasează mai presus de rănile și limitările de care au avut parte în relațiile lor trecute cu alții. Când te vezi din punctul de vedere al lui Dumnezeu poți să te consideri binecuvântat, orice s-ar fi întâmplat.
Viața noastră în El este întreagă și binecuvântată, indiferent de ceea ce ne-au făcut sau nu ne-au făcut alții, indiferent cât de scandalos au fost violate cercurile suficienței noastre umane.
Dallas Willard, Înnoirea inimii
Deseori, mi-am imaginat că povestea mea e parte a unui plan mai amplu din care probabil că nu voi înțelege nici jumătate. Pur și simplu nu văd imaginea de ansamblu, dar aleg să cred că există o imagine de ansamblu și că suferința mea e parte a unei povești minunate al cărei autor e Însuși Dumnezeu. Mă întreb cum poate servi pierderea mea unui scop mai înalt pe care nu-l văd și nu-l înțeleg. Povestea mea poate ajuta la răscumpărarea unui trecut păcătos, sau poate aduce un viitor mai fericit. Aleg să cred că Dumnezeu lucrează având în vedere un scop ultim, folosind pentru atingerea acestuia chiar și suferința mea.
Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii
CARTEA E O VIAȚĂ 