gipsy-smith-bigAstăzi vă invit să descoperiţi un personaj inedit care arată încă o dată că Dumnezeu poate face lucruri inimaginabile folosindu-se de lucrurile slabe ale lumii. Faceţi cunoştinţă cu Rodney „Gypsy“ Smith, Smith Ţiganul, un om fără şcoală, care, încă din tinereţe a început să ţină campanii de evanghelizare în diferite oraşe din Anglia, pentru ca, mai târziu, să ajungă să facă adevărate turnee evanghelistice nu numai aici, ci şi în America şi Australia, strângând mii de oameni şi îndemnându-i la pocăinţă pe mulţi dintre ei. Iată cum îl descria la un moment dat un ziar din America:

Gypsy Smith – un gentleman scund, suplu, bine legat, cu un pas arcuit, îmbrăcat în haine de zi cu zi obişnuite, fără stil, fără strălucire, fără nimic, cu excepţia etichetei bunurilor din comerţ; cu un cap bine conturat şi de o conformaţie fină; o faţă fină cu un chip luminos, brun ca măceşele de toamnă; o mustaţă groasă neagră însoţită de perciuni bine aranjaţi în stil englezesc; ochi negri care sclipesc de zel religios întocmai ca diamantele; un păr abundent, negru ca pana corbului ce sugerează rasa nomadică ce l-a adus pe lume – toate acestea creionează o imagine decentă a omului care, în seara zilei de marţi, în Biserica Common din Lynn, a ţintuit mai mult de două ore şi jumătate atenţia a o mie cinci sute de oameni.

Gypsy Smith prezintă cum a ajuns să-L cunoască pe Dumnezeu şi mare parte din activitatea sa în Autobiografia lui scrisă în 1901.

Rodney „Gypsy“ Smith s-a născut în Anglia la 31 martie 1860, într-un cort ţigănesc, la 10 mile de Londra, în zona Pădurii Epping. Părinţii lui erau Cornelius Smith şi Mary Welch. Mama lui a murit când acesta era doar un băieţel, şi acest eveniment l-a marcat pe viaţă. Moartea mamei a însemnat un punct de cotitură şi în viaţa tatălui, care a început să se schimbe în bine şi aşa cum spune Gypsy Simth, sufletul lui era flămând după ceva ce nu-şi dădea seama, şi o neîmplinire, care îl rodea şi nimic nu o putea linişti sau satisface, îi mânca viaţa.

Smith relatează felul în care a început să se schimbe viaţa tatălui său şi povesteşte despre cum au fost cercetaţi el şi cei doi fraţi ai lui, Bartholomew şi Woodlock să meargă la biserică şi să înveţe despre Dumnezeu. Până să ajungă la Capela Metodistă Primară din Cambridge, aceştia au întâlnit o patroană de berărie care le-a oferit Călătoria Creştinului de John Bunyan din care le-a citit un tânăr care se întâmpla să treacă pe acolo.

Curând, Cornelius, tatăl lui Rodney, s-a pocăit, iar apoi i-au urmat cei doi fraţi ai lui, cei doi copii mai mari ai săi şi alţi 11 ţigani. Schimbarea tatălui a avut o influenţă importantă în viaţa copiilor, şi mai ales a lui Rodney. Cornelius şi fraţii săi au instalat un cort mare şi au început să ţină adunări de evanghelizare pe oriunde mergeau, ajungând să fie cunoscuţi ca „The Gypsy Brothers“, fraţii ţigani.

Aflându-se pentru un timp în Cambridge, Rodney a mers câteva săptămâni la şcoală, apucând să înveţe literele alfabetului.

Curând după aceea, Cornelius şi fraţii săi au intrat în legătură cu reverendul William Booth, fondatorul Misiunii Creştine, care avea să devină mai târziu Armata Salvării.

O vizită la Bedford, unde a predicat şi a locuit John Bunyan şi unde se află o statuie a acestuia, urmată de o slujbă la o capelă metodistă din Cambridge, au dus la convertirea completă a lui Gypsy Smith la 17 noiembrie 1876.

Prima lui lucrare în slujba Domnului a fost să strângă monede pentru Societatea Biblică Britanică pentru Străinătate. Apoi a început să le cânte clientelor sale când se ducea să vândă marfa produsă de ţigani.

Apropiindu-se de vârsta de 17 ani, dorinţa lui Smith de a deveni predicator devenea tot mai mare. Şi-a ţinut primul program, cu cântări, rugăciune şi o scurtă mărturie despre cum L-a cunoscut pe Isus în aer liber, aproape de căruţa familiei sale.

În primăvara anului 1877, Smith a intrat în legătură cu Misiunea Creştină condusă de William Booth, care i-a dat voie să ţină o cuvântare la o întrunire a misiunii. Iată ce a spus el atunci:

Sunt doar un băiat ţigan. Eu nu am cunoştinţele dumneavoastră despre multe lucruri, dar Îl cunosc pe Isus. Ştiu că El m-a mântuit. Nu pot citi cum puteţi dumneavoastră. Nu trăiesc într-o casă precum trăiţi dumneavoastră, trăiesc într-un cort. Însă am o casă măreaţă dincolo în cer şi într-o bună zi voi trăi în ea. Dorinţa mea cea mai mare este să trăiesc pentru Hristos şi toată viaţa mea să fiu de folos lucrării Sale.

În urma acelei întrunirii, William Booth l-a invitat pe Gypsy Smith să se alăture Misiunii Creştine ca evanghelist la 25 iunie 1877.

El îşi aminteşte apoi de şocul iniţial de a trăi într-o casă, într-o cameră cu patru pereţi, despre deprinderea cu manierele, cu mâncatul cu tacâmuri şi folosirea diferitelor şervete.

Vedeţi, m-am născut la talpa societăţii şi nu-i nicio ruşine să fii născut într-o stare umilă, spune el. Sunt mii de oameni care datorează totul tatălui lor şi mamei lor şi totuşi se plimbă pe pământul acesta aroganţi, de parcă ei ar fi creat lumea. Ştiam că trebuie să lupt cu multe dezavantaje şi m-am zbătut să le fac faţă fiecăruia, aşa cum îmi ieşeau în cale. N-am avut de luptat cu ele toate deodată, n-aş fi putut, m-aş fi împotmolit. Fiecare zi aducea cu sine propriile dificultăţi, truda ei, dar venea şi puterea pentru fiecare din ele. La Misiunea Creştină n-am primit niciun fel de educaţie sau pregătire. Şcoala şi instruirea mea erau munca – vizitam oamenii şi luam parte la întruniri.

Curând Gypsy Smith a început să aibă un cuvânt la aceste întruniri şi să cânte, atrăgând oamenii prin faptul că era un ţigan autentic convertit.

Urmează apoi relatarea participării la primele sale campanii mai mari de evanghelizare în Whitby, Sheffield şi Bolton, la care se adunau mii de oameni. Printre convertiţi săi din Whitby s-a numărat şi Annie Pennock, cea care avea să-i devină soţie.

În anul 1878 Misiunea Creştină devine Armata Salvării, iar Gypsy Smith este promovat la statutul de căpitan în cadrul acesteia. Tot în acest an s-a şi căsătorit.

Smith povesteşte apoi despre misiunea din Chatham, o misiune neroditoare, care a devenit sub îndrumarea lui una înfloritoare, lăsând la plecarea lui din acest oraş 250 de membri în loc de 35, câţi erau la venirea lui.

În oraşul Hanley au parte însă de un început descurajant, în care au fost primiţi cu răceală de locuitori, ţineau adunări în Piaţa oraşului şi în clădirea unui fost circ, care nu se afla însă într-o stare prea bună. Însă, curând, oamenii au început să se strângă uşor-uşor, circul a fost adus într-o condiţie mai bună şi lucrarea a început să înflorească, iar roadele să fie din ce în ce mai bogate.

După o întrunire la care a fost prezent primarul din Burslem, oamenii au căpătat în sfârşit încredere şi clădirea circului a fost de atunci neîncăpătoare, în fiecare duminică strângându-se între şapte şi opt mii de oameni.

După şase luni, în 1882, în urma unei neînţelegeri, din cauză că primise nişte daruri din partea unui comitet ce reprezenta bisericile din oraş, ca semn de mulţumire pentru munca sa de evanghelist în oraşul Hanley, Gypsy Smith este concediat din Armata Salvării, după cinci ani în care lucrase în această organizaţie. A fost un moment dureros, dar Smith a avut mulţi simpatizanţi şi susţinători în această perioadă. A fost chemat însă din nou la Hanley de către reverendul Thomas de Vine, unde a slujit încă patru ani.

Această şlefuire aspră din Hanley şi predicarea constantă la congregaţii compuse în principal din aceiaşi oameni a fost pentru mine o şcoală de nepreţuit, îşi aminteşte el. Începeam să fiu pregătit pentru lucrarea de evanghelizare din întreaga lume, fără să ştiu, bineînţeles, că lucrul acesta îmi stătea înainte. Precum Moise a stat patruzeci de ani în pustia Madianului, fiind pregătit pentru lucrarea de a conduce copiii lui Israel, tot aşa şi eu, un biet băiat de ţigan, am fost modelat şi disciplinat în Hanley, în perioada şederii mele acolo, pentru lucrarea vieţii mele din bisericile Angliei, Americii şi Australiei.

Primul pas în afara graniţelor ţării sale va fi însă în Suedia în 1883. Mai târziu, după o misiune la Londra, reverendul Dr. Keen i-a deschis ochii să vadă că adevărata lui chemare era aceea de evanghelist itinerant.

La 19 ianuarie 1889 Gypsy Smith pleacă pentru prima dată în America. Aici va participa la campanii de evanghelizare în Brooklyn, New Work şi Philadelphia, devenind în curând cunoscut, apreciat şi aşteptat de mii oameni pe unde mergea. Sute de oameni s-au convertit în urma campaniilor sale din această perioadă.

În aprilie 1894 Gypsy Smith ajunge tocmai în Australia, unde va sta aproape trei luni, după care va mai face un tur şi prin America încă 4 luni. Peste tot pe unde ajungea era primit cu entuziasm, sălile erau pline până la refuz, oamenii stăteau şi în afara clădirilor, venind cu multe ore înainte de începerea slujbelor şi mulţi oameni s-au convertit în timpul acestor turnee de evanghelizare.

A fost o viaţă plină de încercări şi dificultăţi, spune Smith în finalul cărţii. Adesea am fost încolţit, dar nu la strâmtoare, în grea cumpănă, dar nu deznădăjduit, trântit jos, dar nu omorât. Orice necazuri care au venit peste mine au ţinut doar o clipă şi au lucrat cu mult mai mult o greutate veşnică de slavă. Am căutat să-mi ţin ochii inimii mele deschişi la lucrurile care nu se văd, căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, însă lucrurile care nu se văd sunt veşnice.

Aici se încheie Autobiografia lui Gypsy Smith, scrisă în 1901. Lucrarea lui a continuat însă pentru încă mulţi ani, până la moartea sa în 1947. Dumnezeu s-a folosit cu putere de acest om simplu, fără şcoală, dar cu o pasiune puternică pentru Dumnezeu şi o dorinţă nestăvilită de a le spune oamenilor despre mântuirea prin Domnul Isus Hristos.

Prin exemplul său, Dumnezeu ne arată din nou că nu e nevoie să fim teologi şcoliţi în universităţi de renume pentru a putea să le spunem altora Evanghelia. Până la urmă, nici ucenicii Domnului nu erau mari învăţaţi. Ceea ce a dat putere mesajului lor a fost Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, ceea ce este tot ce avem nevoie pentru a duce mai departe această veste bună, că Isus Hristos aduce mântuirea de păcate şi iertarea lui Dumnezeu tuturor celor ce cred în moartea şi învierea Sa.

PS: Ascultă episodul întreg AICI.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s