Citate

Un strop de viață #421


Nu avem putinţa de a scăpa de pericolele şi primejdiile de care ne e plină viaţa, fără ajutorul de fiece clipă şi necurmat al lui Dumnezeu; să I-l cerem, deci neîncetat. Însă cum să I-l cerem fără a trăi în prezenţa Lui şi cum am putea fi cu El altfel decât gândindu-ne la El deseori? Şi cum am putea să ne gândim adesea la El, altfel decât printr-un sfânt obicei pe care trebuie să îl deprindem?

Fratele Laurenţiu al Învierii, Viaţa cu Dumnezeu – Practicarea prezenţei lui Dumnezeu în rutina cotidianului

Un strop de viață #420


Nu doresc decât să fac voia lui Dumnezeu, pe care caut s-o împlinesc întru totul, şi căreia îi sunt într-atât de supus, încât n-aş putea să ridic de pe jos nici măcar un pai, dacă asta ar fi împotriva voii Sale sau din vreun alt motiv decât din dragoste curată faţă de El

Nu mă îngrijesc decât de-a adăsta în sfânta Lui prezenţă, în care stărui doar prin simplă atenţie şi o privire lăuntrică atotcuprinzătoare şi plină de adoraţie aţintită asupra lui Dumnezeu, pe care aş putea-o numi prezenţa actuală a lui Dumnezeu sau, mai bine zis, întâlnirea tăcută şi tainică a sufletului cu Dumnezeu.

Fratele Laurenţiu al Învierii, Viaţa cu Dumnezeu – Practicarea prezenţei lui Dumnezeu în rutina cotidianului

Un strop de viață #419


Prezenţa lui Dumnezeu înseamnă o căutare asiduă a lui Dumnezeu cu duhul nostru, sau o evocare a Dumnezeului prezent, care se poate înfăptui fie în imaginaţie, fie cu ajutorul intelectului.

Dumnezeu are pentru noi comori infinite, iar noi ne mulţumim cu un scurt moment de închinare ce într-o clipă s-a şi sfârşit… Cât suntem de orbi, legând astfel mâinile lui Dumnezeu şi împiedicând revărsarea harului Său necuprins.

Fratele Laurenţiu al Învierii, Viaţa cu Dumnezeu – Practicarea prezenţei lui Dumnezeu în rutina cotidianului

Un strop de viaţă #418


Un semn clar al faptului că funcţionez peste capacităţile mele este neglijarea bisericii şi a rugăciunii. A sta conectat la Dumnezeu este ceea ce mă ajută să operez în limitele capacităţii mele şi ceea ce mă ajută să înţeleg că Dumnezeu m-a făcut cu limitări cu un scop. A avea o capacitate limitată nu este un defect al caracterului meu. Face parte dintr-un design glorios şi dintr-un scop incredibil: acela de a-mi da seama de nevoia mea de El. A-L neglija pe Dumnezeu din cauza faptului că suntem ocupaţi, combinat cu unul dintre celelalte semne – lipsa îngrijirii personale, întârziere cronică, boală, tratarea cu medicamente şi neglijarea relaţiilor importante – sunt toate simptome ale dezechilibrului.

Alli Worthington, What To Do When Life Feels Far Too Busy: 4 Signs of Over Capacity

Un strop de viață #417


În loc să sfărâme puterea răului prin forţa Lui divină, în loc să impună corectitudinea şi să-i distrugă pe cei răi, în loc să facă pace pe pământ prin domnia unui conducător perfect, în loc să-i adune pe fiii Ierusalimului sub aripile Sale fie că vor, fie că nu şi să-i salveze de la ororile care I-au chinuit sufletul profetic – Isus a lăsat răul să-şi facă de cap; S-a mulţumit cu metodele lente şi descurajatoare ale conceptului fundamental de a ajuta; i-a transformat pe oameni în bine; l-a dat afară pe Satan, în loc ca doar să-l controleze. Să iubeşti neprihănirea înseamnă să o faci să crească, nu să o răzbuni.

George MacDonald, citat în Dezamăgit de creștinism?, de Ravi Zacharias