Nu avem putinţa de a scăpa de pericolele şi primejdiile de care ne e plină viaţa, fără ajutorul de fiece clipă şi necurmat al lui Dumnezeu; să I-l cerem, deci neîncetat. Însă cum să I-l cerem fără a trăi în prezenţa Lui şi cum am putea fi cu El altfel decât gândindu-ne la El deseori? Şi cum am putea să ne gândim adesea la El, altfel decât printr-un sfânt obicei pe care trebuie să îl deprindem?

Fratele Laurenţiu al Învierii, Viaţa cu Dumnezeu – Practicarea prezenţei lui Dumnezeu în rutina cotidianului

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s