Au fost încercări şi probe de foc în care am putut să văd că Dumnezeu nu rămâne cu cineva decât dacă acea persoană rămâne în continuare în supunere şi ascultare de Cuvântul Lui. Aceste coordonate trebuie să fie în viaţa cui vrea să lucreze pentru Domnul: să fie alipit de Domnul şi să rămână în el cuvintele Domnului Isus. Cine crede că face un lucru pentru Domnul, fără să aibă în viaţa lui aceste coordonate, se înşeală.

Constantin Tudose, „Statornic pe cale. Memorii

Reclame

„Mărgăritarele” Domnului nu se dau celor care nu ştiu să le preţuiască. Aceste daruri se dau celor care au atitudinea lui Iacov, care s-a apucat de pulpana hainei şi nu i-a dat drumul până când a primit binecuvântarea, sau a lui Rut, „nu sta de mine să te las”, sau a ucenicilor, care nu L-au părăsit pe Domnul Isus, la care sunt cuvintele vieţii veşnice.

Constantin Tudose, „Statornic pe cale. Memorii


Isus a trăit ca om pe pământ, astfel că nimeni nu va putea să se scuze, să vină cu tot felul de motive care să-i susţină neputinţa. Domnul le va spune că şi El a fost om, a fost bătut, flămând şi ispitit. Prin ce trecem noi, El prin toate a trecut. Deci, nu avem a face cu un judecător care nu ştie ce înseamnă ispită, foame, suferinţă sau ură din partea semenilor. El le-a gustat pe toate acestea. În faţa Judecătorului, care este Isus, noi nu avem de făcut decât acel lucru: ne plecăm până la pământ la aşternutul picioarelor Lui şi-I spunem: „Doamne, iartă-mă!”. Pavel aşa a şi spus: „N-am cu ce să mă laud, decât cu slăbiciunile mele”.

Constantin Tudose, Statornic pe cale. Memorii