Dacă primul spectacol la care asistă copilul e o familie armonioasă, trăitoare într-o casă unde, pe lângă computer, smartphone și tabletă, există și cărți frumoase, înaripate prin vocea maternă (bun, și de ce n-ar citi și tații povești?), el începe să descifreze realitatea într-o cheie destinsă și încrezătoare. Din păcate, părinții sunt împinși de societate către o atitudine hiperprotectivă. Văd în asta reflexul scăderii credinței în Dumnezeu, adică în instanța nevăzută care protejează copilul mai presus de manevrele noastre defensive.
Minunatul principiu paulin („toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos”) rămâne farul nestins al unei pedagogii echilibrate.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Etichetă: parenting
Un strop de viață pentru părinți #26
Orice informație plantată mecanic în mintea copilului, sub pavăza autorității („e așa pentru că spun eu că e așa”), va fi respinsă în final, pe căi explicite sau inconștiente. Dacă pleci mereu de la convingerea că vlăstarul tău e o persoană diferită, plină de resurse care nu-ți aparțin și nici nu pot fi subordonate forțat, vei pricepe că întreaga aventură a pedagogiei e bilaterală, dinamică, reflexivă și reciproc modelatoare.
Să nu ne tratăm copiii ca pe niște idioți corigibili, ci ca pe niște parteneri de joacă pe termen lung.
Părinții pot deveni prietenii și partenerii copiilor, într-un climat destins și totuși sobru, voios și angajant.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Un strop de viață pentru părinți #25
Un părinte talentat e cel care se bucură că urmașul său e omul însuși, într-un parcurs pe care-l poți doar prefigura, prin dărnicia ta sacrificială, consimțită și jubilatorie. Spunem: copiii mei, băiatul sau fata mea, dar am ratat pariul pedagogiei reușite dacă luăm expresia literal. Copilul e cu atât mai autentic al tău cu cât reușește să fie nu copia ta epigonică ori proprietatea ta privată, ci o ființă liberă, cu o personalitate distinctă și opțiuni pe deplin asumate.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Ce am citit în iunie 2021
Luna iunie a fost luna recitirilor și a cititului lent, drept pentru care am reușit să termin doar 8 cărți (că de început, am mai început și altele); cărți – cu o singură excepție – una și una: prieteni dragi din copilărie, o carte de parenting, o carte pentru cupluri și alte două cărți de ficțiune deosebite. Ce au însemnat pentru mine aceste recitiri și o lectură mai lentă, dar mai aprofundată, aflați în cele ce urmează.
Continuă lectura „Ce am citit în iunie 2021”Un strop de viață pentru părinți #24
Istoria continuă a Bisericii depinde și de noi, ca părinți după inima lui Dumnezeu, ca noi să le spunem copiilor despre credincioșia lui Dumnezeu și să îi învățăm binecuvântările adevărului Său astfel încât ei la rândul lor să le spună copiilor lor și copiilor copiilor lor despre „puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată” (1 Petru 2:9).
Există un singur mod de a fi un părinte dătător de viață – oferindu-le copiilor tăi viața lui Dumnezeu.
Dacă lăsăm ca emoțiile să ne controleze, sentimentele puternice pot afecta modul în care interacționăm cu copiii noștri imaturi. Reacții pline de emoție, cum ar fi furia, judecata sau critica pot înlocui reacții grijulii și gândite.
În loc să fii un polițist al comportamentului, poți fi un sfătuitor al inimii. În loc să fii un adversar care presupune că îi vei prinde pe copiii tăi făcând ce e rău, poți deveni un susținător care se așteaptă să îi găsească făcând ce este bine. Aceasta este o atitudine dătătoare de viață.
Adevăratul nostru scop în calitate de părinți creștini este nu doar să ne asigurăm că copiii noștri devin o parte a vieții creștine, ci mai degrabă să ne asigurăm că noi, ca părinți, le facem cunoștință cu viața lui Hristos. Copiii noștri au nevoie să vadă și să experimenteze viața Dumnezeului Viu trăită în casele și în familiile noastre.
Clay și Sally Clarkson, The Lifegiving Parent
