Etichetă: necazuri

Un strop de viaţă #596


Este mai bine să recunoaşteţi că nu ştiţi ce să spuneţi – sau să nu spuneţi nimic – decât să spuneţi nişte vorbe goale cuiva care suferă. Creştinii repetă mult prea adesea unele clişee care s-ar putea să nu fie nici măcar adevărate, sperând că vor reuşi să-şi facă interlocutorul să se simtă mai bine. De obicei, efectul este tocmai cel opus. Nu spuneţi altora că cei dragi ai lor au murit fiindcă „Dumnezeu trebuie că a avut nevoie de ei în cer“ sau fiindcă „Aceasta a fost voia lui Dumnezeu“. Noi trăim într-o lume căzută, în care răul şi calamităţile ating viaţa multora în moduri care nu sunt drepte şi nici nu vor părea vreodată drepte. Da, Dumnezeu îngăduie (în sensul că nu a intervenit pentru a opri necazul), însă aceasta nu înseamnă că El a dorit să se întâmple o nenorocire sau că Se bucură de ea mai mult decât persoana care suferă.

Mark Mittelberg, Întrebări de care se tem creştinii (însoţite de răspunsuri)

Un strop de viaţă #570


El mai mult har dă când povara şi mai grea se face,

Tărie mai multă El trimite când truda ne sporeşte;

La necazuri în plus, El în plus dă îndurare,

La încercări înmulţite, El pacea o înmulţeşte.

Annie J. Flint (1886-1932)

în A.W. Tozer, Umblarea mea zilnică

Un strop de viaţă #435


Sunt hotărât ca, atunci când voi simţi durere, să mă gândesc la durerile martirilor şi ale iadului.

Sunt hotărât să studiez Scripturile în mod constant şi frecvent, astfel încât să observ mereu o creştere în cunoaşterea lor.

Sunt hotărât ca, după necazuri, să mă cercetez ca să văd cu ce sunt mai bun în urma lor, să văd ce bine am obţinut prin ele şi ce aş fi putut obţine prin ele.

Să fie o măsură de bunăvoinţă în tot ceea ce spun (17 august 1723).

Jonathan Edwards, Hotărâri în Hotărâri şi Sfaturi pentru cei convertiţi de curând

Un strop de viaţă #367


Oh, copil al suferinţei, ai răbdare. Dumnezeu nu te-a trecut cu vederea în providenţa Lui. Cel care hrăneşte corbii îţi va da şi ţie ceea ce ai nevoie. Înarmează-te cu armele credinţei împotriva mării de necazuri. Există Cineva Căruia îi pasă de tine. Ochiul Lui este asupra ta, inima Lui bate cu milă pentru necazul tău şi mâna Lui atotputernică îţi va aduce ajutorul de care ai nevoie.

Cel mai negru nor se va risipi într-o ploaie de milă. Cel mai negru întuneric va ceda locul dimineţii. El, dacă eşti unul din familia Lui, îţi va lega rănile şi îţi va vindeca inima zdrobită. Nu te îndoi de harul Lui din cauza necazului tău, ci crede că El te iubeşte la fel de mult în vremuri de necaz ca şi în cele de bucurie.

Cu puţin ulei în ulcior şi o mână de mâncare în butoi, Ilie a supravieţuit foametei, şi tu vei face la fel.

Charles Spurgeon în Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

„Elena – binecuvântări prin încercări“ de Harvey Yoder


coperta_Elena_2012Astăzi vă aduc în atenţie o biografie scrisă de Harvey Yoder, cel care a ajutat-o şi pe cunoscuta Silvia Tărniceriu să-şi scrie cărţile. Este vorba despre biografia prietenei Silviei, Elena Mârza, născută Boghian, intitulată Elena – binecuvântări prin încercări. Poate că titlul original ilustrează însă mai bine realitatea: Strenghtened Through Trials – întărită prin încercări, pentru că, aşa cum veţi vedea, viaţa Elenei a fost marcată încă din fragedă copilărie de necazuri, care vor modela în ea un caracter bun şi curajos.

Cartea este scrisă la persoana a treia, ca o poveste şi poate că uneori lucrurile descrise în ea par prea de tot ca să fie adevărate, dar chiar aşa sunt! Ea începe de la prima pagină cu prima nenorocire dintr-un lanţ mai lung de nenorociri care vor răpi familiei Boghian aproape tot ce aveau.

Acţiunea se petrece în Pătrăuţi, judeţul Suceava, în casa în care se aflau pe atunci 9 persoane – bunicul şi bunica, părinţii Elenei şi 5 copii. Născută în 1953, Elena avea pe atunci 2 ani. Din cauza arşiţei şi a uscăciunii, lemnele strânse cu multă trudă pentru lărgirea casei iau foc şi toată gospodăria este devastată. Iată cum descrie Harvey Yoder situaţia: Continuă lectura „„Elena – binecuvântări prin încercări“ de Harvey Yoder”