Există o umilitate constitutivă a cunoașterii temeinice: cu cât progresezi, cu cât acumulezi mai mult, citind, studiind, meditând, operând conexiuni tot mai vaste, capeți cunoștiința că nu știi mai nimic din sfera cognoscibilă și, desigur, nimic din cea (deocamdată?) incognoscibilă. Omul bine educat are mereu „clustere” libere pe harta cunoștințelor sale: a fi an open-minded person nu înseamnă a credita apriori orice, cât a lăsa loc pentru transformările permanente la care te supune progresul intelectual consistent.
Iată ce scria poetul latin Juvenal: „Să ne rugăm pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos, pentru un suflet curajos, căruia nu-i e frică de moarte, care este liber de mânie și nu-și dorește nimic.”
Se cade să luăm distanță și față de fenomenul opus, întruchipat de prostănacul ignorant care respinge orice nu pricepe, sub motivul că e inutil de complicat.
John Alexander Smith (profesor la Oxford) spunea că principalul scop al educației privește dezvoltarea capacității de a descoperi când cineva spune idioțenii.
Teodor Baconschi, Averea bunei educații
Etichetă: intelect
Un strop de Bookfest
Cu o mică întârziere (pentru că Salonul Internaţional de Carte Bookfest s-a încheiat deja), vă prezentăm câteva imagini din ziua a treia a Salonului de Carte Bookfest (vineri, 29 mai), în care am surprins decoruri ingenioase şi apariţii editoriale noi (sau mai vechi) care ne-au atras atenţia.
Vieţile pustnicilor Palestinei de Chiril de Schitopolis, ediţie bilingvă la standul Editurii Baroque Books & Arts, o ediţie superbă, cu marginile paginilor aurii şi un forzaţ impresionant
Tablou la standul Editurii Baroque Books & Arts
CARTEA E O VIAȚĂ 