Etichetă: Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #267


Niciodată nu am regretat că am fost închis, dimpotrivă, am mulţumit deseori pentru acest mare har: să-L iubeşti pe Domnul nu numai când îţi dă binecuvântări, ci mai ales atunci când ţi le ia. Dacă aş începe o nouă viaţă şi aş putea să-mi aleg calea pe care să merg, n-aş alege alt drum, ci numai pe cel pe care Domnul l-a hotărât din veşnicie pentru mine. Aş alege tot familia în care m-am născut şi toate împrejurările vieţii prin care am trecut. Aş alege-o de nevastă tot pe soţia mea. L-aş alege tot pe Domnul Isus şi Biserica Lui.

Traian Ban în Amintiri cu sfinţi vol.3 de Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #265


Domnul nostru poate să prefacă suferinţa în binecuvântări, atunci când cel ce suferă realizează prezenţa Domnului alături de el, putând să spună: „Totuşi, eu sunt totdeauna cu Tine“. Lucrul acesta este o mare mângâiere pentru orice credincios. Să vizităm mai bine casele de jale, inima ni se va face mai bună şi nu ne vom mai permite să ne ocupăm cu nimicuri, cu denaturări, cu vorbării. Să ne ocupăm cu Domnul Isus şi cu lucrurile cereşti, iar vorbăria să înceteze!

Tudor Popescu în Amintiri cu sfinţi vol.3 de Daniel Brânzei

Un strop de viaţă #263


Dumnezeu face totul, dar noi trebuie să ne specializăm să ascultăm şi ascultându-L, să trecem peste limitele „posibilului“ cotidian şi dincolo de „improbabil“ să ajungem să căpătăm ceea ce nu se poate primi decât „prin credinţă“. Care este calea într-acolo? Este calea ascultării. Ascultă ce-ţi spune Dumnezeu şi fă ce ţi se cere. Nu contează dacă ţi se pare „inutil“ sau fără importanţă. Tu fă ce zice Dumnezeu şi lasă-L pe El să răspundă celor ce te întreabă. Ascultarea ta este măsura credinţei tale în Dumnezeu. De cât de mult asculţi depinde în ce fel de lume trăieşti; în lumea dimensiunilor tale omeneşti sau în lumea infinit mai frumoasă şi mai mare a Celui ce poate totul.

Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinţi vol.3

Un strop de viaţă #259


…în adunările de astăzi foarte mulţi stau ca simpli spectatori şi consumatori de spectacole! Ba uneori se mai transformă şi în critici, ca cei care-şi câştigă faima făcând asta prin ziare şi reviste. Puţini ştiu sau îşi dau seama că închinarea plăcută Domnului nu este aceea din „spectacolul exterior al liturghiei sau al procesiunilor şi corurilor din catedrale“, ci a rămas şi astăzi tot aceea făcută „în duh şi în adevăr, căci Dumnezeu este Duh, şi cine I se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr“. Dacă ne adunăm doar ca să ne cântăm unii altora şi ca să ne impresionăm unii pe ceilalţi, ca să ne căpătăm răsplata de la oameni, n-am făcut încă nimic duhovniceşte! N-am învăţat să ne cuplăm la reţea şi să „intrăm în emisie“ duhovniceşte!

Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinţi vol.3

Cartea e o viaţă – sezonul 7, episodul 14


Astăzi de la ora 16:30 în emisiunea CARTEA E O VIAŢĂ continuăm prezentarea seriei de cărţi Amintiri cu sfinţi, scrise şi compilate de Daniel Brânzei cu un al doilea episod dedicat sfinţilor care nu sunt sărbătoriţi în fiecare an, dar a căror viaţă ne poate încuraja la fel de mult. Descoperiţi oameni care au rezistat persecuţiilor şi suferinţelor şi care au putut să spună că dacă ar fi să o ia de la capăt ar alege tot viaţa plină de suferinţă îngăduită de Dumnezeu. Lăsaţi-vă inspiraţi de viaţa acestora azi de la ora 16:30 în emisiunea CARTEA E O VIAŢĂ la RVE Bucureşti pe 94.2 FM şi pe rve.ro.