Devenind o prezență vindecătoare #2


Psalmul 46:10 „Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu: Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ.”

Aici este implicat și reversul medaliei: dacă nu mă opresc, sunt în pericol de a nu-L cunoaște pe Dumnezeul cel Adevărat. Dacă nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu mă cunosc pe mine însumi, fiindcă sunt creat după chipul lui Dumnezeu. Am nevoie să-L cunosc pe Dumnezeu pentru a cunoaște cine sunt, pentru a avea o identitate autentică. O mare parte din căutarea contemporană a identității este o căutare profundă, deși adesea inconștientă, a lui Hristos în inimile noastre.

Putem interpreta experiențele noastre prin ochii firii – ca acte de altruism – sau prin ochii credinței – ca glasul lui Dumnezeu. Poate că aceasta a vrut Domnul să spună atunci când a afirmat „Fericiți sunt ochii voștri că văd și urechile voastre că aud” (Matei 13:6). Oare noi ne sporim capacitatea de a auzi glasul lui Dumnezeu în viața de zi cu zi?

Dacă pun toate lucrurile în mâinile lui Dumnezeu, voi vedea mâinile lui Dumnezeu în toate lucrurile. Aceasta este chemarea mea – să văd mâinile lui Dumnezeu în tot ceea ce fac și spun.


Dr. Albert S. Rossi – Cum să devii o prezență vindecătoare

Devenind o prezență vindecătoare #1


„Iubește pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta (…) și pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Luca 10:27)

Modul în care interacționăm cu aproapele nostru, atât cel de lângă noi, cât și cel mai îndepărtat, este modul în care interacționăm cu Hristos, Dumnezeul Cel Viu. Suntem o prezență vindecătoare pentru alții atunci când le dăm putere și nădejde.

Iar dacă nu am grijă de mine mai întâi, nu am ce să le ofer celorlalți. Încep să am grijă de mine atunci când îmi concentrez atenția pe ființa mea: suflet, minte și trup. Îi îngădui lui Hristos să lucreze în mine atunci când mă străduiesc să dobândesc treptat o liniște interioară – ceea ce nu este o sarcină ușoară în mediul de astăzi.


Dr. Albert S. Rossi – Cum să devii o prezență vindecătoare

Seria „Devenind o prezență vindecătoare” – citate din cărți de consiliere creștină


La cine apelezi când ai o problemă? La un prieten, la un membru al familiei? La cineva din biserică? Sau, poate, tocmai în acest mediu te simți respins și judecat?
Multe biserici și-au neglijat rolurile de comunități terapeutice și de susținere. Și mulți dintre noi am fi ușurați dacă Dumnezeu ar fi încredințat sfințirea noastră în mâinile unor profesioniști pregătiți și plătiți – însă acesta pur și simplu nu este modelul biblic. Planul lui Dumnezeu este ca, prin lucrarea credincioasă a fiecărui membru, trupul să crească spre maturitatea deplină în Hristos.
În plus, atunci când se confruntă cu probleme sufletești și relaționale, este clar că oamenii apelează mult mai des, sau mai întâi, la prieteni și la familie – nu la profesioniști. Suntem noi dornici să-i ajutăm? Avem noi, oare, ochi să vedem problemele celor din jur? Suntem noi pregătiți să fim primii „consilieri”, neoficiali, la care apelează un prieten – și, cunoscând bine Cuvântul lui Dumnezeu, să fim gata să putem alina suferința, să confruntăm păcatul, și să ne susținem semenii pe calea sfințirii?

Seria „Devenind o prezență vindecătoare” – citate din cărți de consiliere creștină – este menită să ne aducă, în fiecare joi, un strop de înțelepciune în acest sens – mici sfaturi sau idei de la autori din domeniul consilierii creștine, precum Larry Crabb, Gary Collins, Paul David Tripp și alții, care să ne pună pe gânduri și să ne însuflețească să devenim sensibili, să folosim principiile corecte pentru a ne sprijini semenii și să fim reprezentanții firii omenești ai lui Hristos pe pământ, să fim prezența Lui vindecătoare pentru alții.

Poate că nu vom schimba lumea. Însă cu siguranță îi putem influența pe cei apropiați nouă și putem lăsa ceva semnificativ în urma noastră.

„Vise năruite”, de Larry Crabb


Dumnezeu ne spune, în Cuvântul Său, că este prietenul nostru cel mai sensibil la nevoile noastre. De ce, atunci, nu vindecă un părinte de boala Alzheimer? De ce nu redresează copiii dezorientați și ajunși pe drumuri greșite?

De ce nu a făcut în așa fel încât să poți urma școala și cariera pe care ți-ai fi dorit să le poți urma? De ce serviciul rămâne în continuare plictisitor, divorțul este pronunțat sau copilul rămâne în continuare cu dizabilități?

În definitiv, ce faci când știi că Dumnezeu ar fi putut face ceva, dar nu a făcut-o?

Iată câteva întrebri extrem de dificile –  însă, prin următoarele rânduri, voi încerca să vă aduc în atenție o perspectivă diferită asupra unor astfel de frământări, cu ajutorul cărții lui Larry Crabb, Vise năruite. Nebănuita cale a lui Dumnezeu spre bucurie. Larry Crabb încearcă să ne arate că Dumnezeu se folosește de durerea produsă de visele noastre năruite pentru a ne ajuta să ne descoperim dorința pe care o avem de Dumnezeu. Continuă lectura „„Vise năruite”, de Larry Crabb”

„Limite” de dr. Henry Cloud și dr. John Townsend


Pot stabili limite și să fiu totuși o persoană iubitoare? Nu este egoist să ai granițe? De ce mă simt vinovat și mă cuprinde teama când mă gândesc să stabilesc granițe în viața mea? Ce se întâmplă când cineva este rănit sau deranjat de granițele mele?

Dacă v-ați pus vreodată asemenea întrebări, ei bine, cartea de astăzi cu siguranță vi se adresează – pentru că vom răsfoi cartea Limite (publicată inițial în limba română cu titlul Granițe în relații), în care Dr. Henry Cloud și Dr. John Townsend ne oferă răspunsuri biblice la întrebările de mai sus, precum și la multe altele, arătându-ne cum să stabilim granițe sănătoase în relațiile cu părinții, partenerul de viață, copiii, prietenii, colegii de muncă și chiar cu noi înșine. Continuă lectura „„Limite” de dr. Henry Cloud și dr. John Townsend”