Un strop de viață #254


În cuvinte care se aplică direct la rugăciune, apostolul Petru spune: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har. Smeriţi-vă sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi.“ Observaţi progresia: smerirea, apoi coborârea îi dă lui Dumnezeu posibilitatea să ne ridice. Dacă încerc să mă arăt puternic, pot bloca puterea lui Dumnezeu.

Umilinţă nu înseamnă să mă târăsc în faţa lui Dumnezeu, asemenea înalţilor dregători de la curţile domneşti ale Asiei care se zvârcoleau în ţărână ca nişte viermi în faţa împăratului lor. Înseamnă mai degrabă că, în prezenţa lui Dumnezeu, văd un crâmpei din ceea ce reprezint eu cu adevărat în acest univers, lucru care îmi dezvăluie micimea, revelând totodată măreţia lui Dumnezeu.

Philip Yancey, Rugăciunea. Are ea puterea de a schimba ceva?

Un strop de viaţă #165


Dumnezeu nu vrea decât binele, nu face răul: de aici nu trebuie să ne poarte gândul spre uitarea altui adevăr, atotputernicia Sa. Duhul suflă unde vrea şi Dumnezeu e suveran în aprecieri şi alegeri: îl preferă pe vameş, o laudă pe desfrânată, cheamă pe cine n-ai crede.

Logica noastră, morala noastră, bunul nostru simţ nu fac cât o ceapă degerată în prezenţa suveranei şi neaşteptatei atotputernicii divine, care adeseori ne uimeşte de nu ne şi scandalizează. Pentru că nu o putem înţelege. Lucrul acesta se cuvine a fi înţeles: că nu o putem înţelege. Şi cu adevărul acesta trebuie să ne obişnuim: că trebuie să învăţăm a ne supune. Un singur lucru nu poate Dumnezeu: să ne mântuiască fără de consimţământul nostru.

N.Steinhardt, Jurnalul fericirii