În lumina celor dezvăluite de raportul RZIM în februarie 2021, lăsăm la latitudinea fiecărui cititor să discearnă dacă lectura cărților lui Razvi Zacharias ar mai fi potrivită sau nu. Știm că Dumnezeu a lucrat în viața multor oameni, în mod autentic, prin prelegerile sale, și că și noi am descoperit idei valoroase la momentul potrivit, din cărțile sale mai vechi și scrise înainte de perioada menționată în raportul RZIM. Știm de asemenea că Dumnezeu cunoaște tot adevărul, ne smerim și ne cutremurăm în fața unor astfel de căderi, știind că și noi suntem supuși păcatului și că fără El suntem pierduți.
Acestea fiind spuse, vom păstra pe blog recenziile cărților sale care prezintă idei bune, ce nu contrazic adevărul revelat de Dumnezeu în Sfânta Scriptură, și îndemnăm la citirea cu spirit critic atât a cărților lui, cât și a cărților oricărui alt autor, știind că întreg adevărul vine de la Domnul, și nu de la vreun om. Continuă lectura „„Marele Ţesător“ de Ravi Zacharias”
Un strop de viaţă #44
Dumnezeu doreşte să folosească toate acele probleme, de oriunde ar veni şi oricare ar fi natura lor, ca să ne facă asemenea chipului Fiului Său, Isus Cristos. El vrea să ia tragediile şi bucuriile vieţii voastre, precum şi dezamăgirile şi marile plăceri, şi să le ţeasă pe toate într-o tapiserie ce-ţi taie răsuflarea, care să-I etaleze slava, dragostea, puterea şi înţelepciunea.
Ravi Zacharias, Marele Ţesător
Un strop de viaţă #43
În această lume îmbibată în păcat, suferinţa este planul lui Dumnezeu. Ea portretizează oroarea păcatului pentru ca oamenii să poată vedea aceasta. Pentru cei ce nu cred în Hristos, suferinţa pedepseşte vinovăţia păcatului. Însă pentru cei ce-şi iau crucea şi-L urmează pe Isus, ea zdrobeşte puterea păcatului.
John Piper, Nu-ţi irosi viaţa
Un strop de viaţă #42
În timpul celor treizeci de luni în care am zăcut în această cameră, zeci de oameni au murit, iar locurile lor au fost luate de alţii, îşi aminteşte el. Dar aici trebuie spus că s-a petrecut un fapt remarcabil: nici unul nu a murit ateu. Fascişti, comunişti, ucigaşi, hoţi, preoţi, moşieri bogaţi şi ţărani foarte săraci fuseseră închişi împreună în celula noastră; totuşi, niciunul dintre ei nu a murit fără să se fi împăcat cu Dumnezeu şi cu semenii. E uşor să fii ateu în împrejurări plăcute. O convingere fermă rezistă unor presiuni enorme; nu am văzut ca ateismul să reziste în faţa morţii.
Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană
Un strop de viaţă #41
De ce Şi-a păstrat Isus rănile? Ar fi putut avea un trup desăvârşit sau ar fi putut să nu aibă trup deloc, atunci când S-a întors la măreţia cerurilor. În schimb, a luat cu Sine cicatricile, ca amintiri ale vieţii Sale de pe pământ. De aceea Dumnezeu ne aude şi ne înţelege durerea şi chiar ne-o absoarbe în El – pentru că El Şi-a păstrat cicatricile ca mărturie veşnică a umanităţii rănite. A fost aici; a îndurat osânda. Durerea omului a devenit durerea lui Dumnezeu.
Philip Yancey şi Paul Brand, în Creaţi după chipul Său.
Despre cărţile lui Philip Yancey cu Dr. Paul Brand: O făptură atât de minunată, Creaţi după chipul Său.
CARTEA E O VIAȚĂ 