Tipuri de reacții corectoare:
Singurătatea – „Du-te și stai pe scaunul ăla până vin eu să te iau!”
Îndepărtarea – „Pentru că vă certați pe ea, punem jucăria asta deoparte.”
Constrângere – Ia copilul pe sus și îndepărtează-l de altercație; cară-l până la cadă; ia-i jucăria din mână.
Consecințe naturale – Vârful înghețatei copilului cade pe jos. „De-asta încercăm să fim atenți, dragule. Asta e, bucură-te de ce ți-a mai rămas în cornet.”
Apelul la conștiință – „Crezi că lui Isus Îi place comportamentul tău? Așa ar trebui să se poarte un tânăr?”
Consecințe logice – „Nu o să-ți luăm o bicicletă până nu o să-ți pui în mod consecvent tricicleta la loc în fiecare zi.”
Evită un ton aspru al vocii. Evită sarcasmul și ridiculizarea. Ai grijă să-ți controlezi furia.
Exprimă-ți avertismentul față de copil clar, nu vag: „Când te smiorcăi, automat îți resping cererea; te smiorcăi?”, în loc de „Mă scoți din sărite cu smiorcăiala!”.
Iar dacă dă dovadă de supunere – răsplătește-l. Mulțumește-i pentru cooperare și comportament bun. Tuturor ne place să fim apreciați pentru o treabă bună sau chiar și pentru o încercare bună.
Supraviețuiește-i! Poate fi extrem de epuizant din punct de vedere emoțional să reziști împotrivirii, smiorcăielii și crizelor de furie ale unui copil, dar dacă nu reziști mai mult decât el, vei obține doar mai multă împotrivire și sfidare în viitor. Dacă îi supraviețuiești, asta va duce la beneficii mâine și în viitor.
După ce ai corectat copilul și s-a încheiat pedeaspsa, este important să-ți arăți afecțiunea și acceptarea.
Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction