Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ceea ce-L vede pe Tatăl făcând. Ceea ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai. Ioan 5:19
Supunerea lui Isus față de Tatăl înseamnă o ascultare totală, fără reținere, de Tatăl Său iubitor. Între Tatăl și Fiul există doar dragoste. Tot ce Îi aparține Tatălui, El încredințează Fiului, și tot ce primește Fiul, înapoiază Tatălui. Relația dintre tatăl, Fiul și Duhul Sfânt transcende orice formă de dragoste pe care o cunoaștem. Merge cu mult mai departe decât experiențele limitate pe care le cunoaștem, dragostea unui părinte, al unui frate, al unui soț, al unui profesor sau al unui prieten.
Această comuniune eternă a dragostei este centrul și sursa vieții spirituale a lui Isus, o viață de atenție neîntreruptă față de Tatăl, în Duhul dragostei. Lucrarea lui Isus crește din această viață. Mâncatul și postitul, rugăciunea și acțiunea, călătoritul și odihna, predicarea și învățătura, exorcizările și vindecările – pe toate acestea, Isus le face în Duhul dragostei. Nu vom înțelege niciodată însemnătatea deplină a lucrărilor variate ale lui Isus, până nu înțelegem că toate acestea sunt înrădăcinate într-un singur lucru: ascultarea de Tatăl, în intimitatea unei iubiri perfecte. Când înțelegem asta, înțelegem și faptul că scopul lucrării lui Isus este tocmai acela de a ne aduce și pe noi în această comuniune atât de profundă.
Eu trebuie să trăiesc într-o continuă relație cu Isus și prin El cu Tatăl. Acesta este centrul vieții mele spirituale. Această relație îmi împiedică viața să fie consumată de „a ține pasul” cu toate lucrurile. Această relație face ca zilele mele să nu mai fie plictisitoare, obositoare, deprimante, frustrante. Dacă tot ce fac devine din ce în ce mai mult expresia participării mele la viața lui Dumnezeu, o viață de dăruire totală și dobândire în dragoste, atunci totul va fi binecuvântat și viața mea nu va mai fi fragmentată. Asta nu înseamnă că totul va deveni ușor și armonios. Va mai fi încă multă agonie ce-mi stă înainte, însă când sunt în comuniune cu agonia lui Dumnezeu, chiar și propria-mi agonie poate duce la viață.
Meditații pentru perioada Postului Paștelui, din cartea lui Henri Nouwen, „Show Me the Way: Daily Lenten Readings”.
