După aceea, Isus l-a găsit în Templu şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.” (Ioan 5:14)
Rugăciunea vindecă. Nu doar răspunsul la rugăciune. Când renunțăm la „competiția” noastră cu Dumnezeu și Îi oferim lui Dumnezeu întreaga noastră inimă, fără să mai păstrăm ceva pentru noi, ajungem să cunoaștem dragostea lui Dumnezeu, să înțelegem cât de în siguranță suntem în îmbrățișarea Sa. Când înțelegem că Dumnezeu nu ne-a abandonat, ci ne ține aproape de inima Sa, ne putem redescoperi bucuria de a trăi, chiar dacă Dumnezeu poate să ne ghideze într-o altă direcție decât cea dorită de noi.
Altădată, erau suficiente câteva remarci iritante la muncă pentru a mă arunca într-o stare profundă de îmbufnare. Se declanșau sentimente ostile și o mulțime de gânduri negre despre mine, despre trecutul meu, despre munca mea și despre toți oamenii. Cât de vulnerabil sunt, cât de puțin era necesar ca să îmi pierd pacea și perspectiva….!
Este greu să te rogi într-o asemenea stare. Însă în epistola lui Iacov citim „Este vreunul dintre voi în suferinţă? Să se roage”. Într-adevăr, rugăciunea este singura cale reală de a-mi curăți inima și a crea spațiu în ea. Când am acel spațiu interior, îmi dau seama că pot primi multe îngrijorări în inimă fără să devin deprimat. Când simt această pace interioară, pot să mă rog pentru mulți și să simt o relație profundă cu ei. Este loc pentru sute de oameni în suferință, ca și cum inima mea se întinde din America până în Indonezia, din închisorile din Chile până în parohiile din Brooklyn.
Acum știu că nu eu sunt acela care se roagă, ci Duhul lui Dumnezeu care se roagă în mine. Într-adevăr, când gloria lui Dumnezeu sălășluiește în mine, nimic nu este prea departe, prea străin sau prea familiar, prea dureros ca să nu îl cuprind. De fiecare dată când recunosc gloria lui Dumnezeu în mine și îi ofer spațiu să se manifeste prin mine, nimic nu rămâne la fel. Asta simt uneori și știu: Dumnezeu îmi aude rugăciunea. El Însuși Se roagă în mine și atinge întreaga lume cu dragostea Lui aici și acum.
Doamne Isuse,
Tu, Cel care ai iertat păcatele paraliticului înainte să îl faci să meargă din nou,
Fă-mă în această perioadă a Postului mai conștient de prezența Ta iertătoare în viața mea
și mai puțin preocupat de performanța mea în ochii lumii.
Ajută-mă să Te recunosc în acel spațiu intim al inimii mele,
unde locuiești și mă vindeci.
Ajută-mă să Te experimentez în acel centru al vieții mele din care dorești să mă înveți și să mă călăuzești.
Ia de la mine toate fricile, suspiciunile, îndoielile care stau în cale și nu mă lasă să Te recunosc ca Domn. Știu cât de mare este împotrivirea mea și cât de repede aleg întunericul, în locul luminii.
Însă știu că Tu continui să mă chemi la lumină,
unde văd nu doar păcatele mele, ci și Chipul Tău plin de har.
Fii cu mine în fiecare ceas al zilelor mele.
Toată slava și cinstea să fie a Ta, acum și în veci. Amin!
Meditații pentru perioada Postului Paștelui, din cartea lui Henri Nouwen, „Show Me the Way: Daily Lenten Readings”.