Câtă vreme trăim pe acest pământ, viețile noastre de creștini trebuie să fie marcate de compasiune. Însă trebuie să înțelegem că viața plină de compasiune nu este țelul nostru final. De fapt, putem trăi o viață cu adevărat plină de compasiune doar atunci când înțelegem că ea arată către ceva mai presus de ea însăși. Noi cunoaștem că Cel ce S-a golit și S-a smerit pe Sine a fost înălțat mai presus de toate și a primit un nume mai presus de orice alt nume, și știm că El S-a dus să ne pregătească un loc acolo unde suferința va fi biruită iar compasiunea nu va mai fi necesară. Acolo este un cer nou și un pământ nou, la care sperăm cu o așteptare răbdătoare.
Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era. Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici† tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.”
Aceasta este viziunea care ne ghidează. Această viziune ne face să ne purtăm poverile unii altora și să ne unim pentru o lume mai bună. Este viziunea care înlătură disperarea morții și morbiditatea suferinței și deschide noi orizonturi. Este viziunea unei lumi viitoare, însă nu o utopie. Viitorul a început deja și este dezvăluit de fiecare dată când un străin este primit, un sărac este îmbrăcat, un bolnav sau un prizonier este vizitat. Prin aceste fapte pline de compasiune putem vedea primele întrezăriri ale unui cer nou și unui pământ nou.
Rugăciune:
Doamne Dumnezeule, ajută-mă
să-mi păstrez privirea ațintită spre Tine.
Tu ești întruparea dragostei divine,
ești expresia infinitei compasiuni a lui Dumnezeu,
Tu ești manifestarea vizibilă a sfințeniei Tatălui.
Tu ești frumusețea, bunătatea,
blândețea, iertarea și milostivirea.
Ție vreau să-Ți dau tot ce sunt.
Ajută-mă să fiu generos, nu zgârcit sau ezitant.
Meditații pentru perioada Postului Paștelui, din cartea lui Henri Nouwen, „Show Me the Way: Daily Lenten Readings”.
