Adevărat vă spun că niciun proroc nu este primit bine în patria lui.
Toţi cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie. Şi s-au sculat, L-au scos din cetate şi L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. Dar Isus a trecut prin mijlocul lor şi a plecat de acolo. (Luca 4)
Isus a devenit om în mijlocul unui popor mic, slab și oprimat, a fost disprețuit de lideri și dus la moarte între doi tâlhari. Chiar și când ne uităm la miracolele lui Isus, vedem că nu a înviat sau vindecat oameni pentru a-Și face reclamă. Departe de aceasta! De cele mai multe ori, le interzicea oamenilor să vorbească despre asta. Și învierea Sa a fost un eveniment restrâns. Doar ucenicii și câțiva alți oameni care L-au cunoscut îndeaproape L-au văzut înviat ca Domn. Nici viața, nici învierea nu au fost intenționate pentru a ne copleși cu puterea măreață a lui Dumnezeu. El a venit smerit, ascuns, aproape invizibil… Iată un mister greu de înțeles în vremurile noastre care conferă atâta valoare publicității. Tindem să credem că, cu cât mai multă lume vorbește despre un lucru, cu atât este el mai important. Este de înțeles, pentru că în lumea noastră, notorietatea înseamnă bani și putere, care creează iluzia importanței. În societatea noastră, deseori statistica determină importanța: cea mai populară carte, cea mai scumpă mașină, cel mai bogat om, cea mai înaltă clădire.
Într-o astfel de lume, pare că până și Dumnezeu ar trebui să Se justifice. Oamenii spun „Dacă acest Dumnezeu al tău chiar există, de ce nu-Și face vizibilă omnipotența în lumea noastră haotică?” Dumnezeu este tras la răspundere și invitat în mod batjocoritor să-Și dovedească existența. Amarul și sarcasmul evident în astfel de remarci dezvăluie așteptarea ca Însuși Dumnezeu să fie preocupat de propria Sa popularitate. Oamenii vorbesc despre Dumnezeu ca și cum ar avea aceeași nevoie de recunoaștere pe care noi o avem.
Uitându-ne la Isus, care a venit ca să ni-L arate pe Dumnezeu, vedem că popularitatea de orice soi este însuși lucrul pe care îl ocolește. El arată mereu că Dumnezeu Se revelează în ascuns. Pare paradoxal, însă acceptând și intrând în acest paradox, pășim pe calea vieții spirituale.
Meditații pentru perioada Postului Paștelui, din cartea lui Henri Nouwen, „Show Me the Way: Daily Lenten Readings”.
