Cuvântul 28 – Despre rugăciune
Rugăciunea, după felul ei, este petrecerea și unirea omului cu Dumnezeu, iar după lucrare, ea este întărire a lumii, împăcare cu Dumnezeu, maica și totodată fiica lacrimilor, ispășire a păcatelor, pod pentru trecerea ispitelor, zid care ne apără de necazuri, veselie viitoare, izvor al virtuților, hrană a sufletului, luminare a minții, secure care taie deznădejdea, arătare a nădejdii, nimicire a întristării, comoară a celor ce se liniștesc, îmblânzire a mâniei, oglindă a creșterii duhovnicești, prevestitoare a răsplătirii viitoare, semn al slavei.
Să ne sculăm și să auzim ce strigă și ce vorbește către noi cu glas mare această împărăteasă a virtuților: Veniți către Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi. Luați jugul Meu peste voi și veți afla odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu este bun (Matei 11:28-30).
Când mergi să stai înaintea Domnului, să-ți fie lumina sufletului tău țesută cu totul din firele sau, mai bine zis, din materialul neținerii de minte a răului. Altminteri nu vei căpăta niciun folos de la rugăciune.
Sfântul Ioan Scărarul