Etichetă: Un strop de viață în preajma Paștelui

Un strop de viață în preajma Paștelui 2023 #5


Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toţi îngerii, atunci El Se va aşeza pe tronul slavei Sale şi toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii aşa cu desparte păstorul oile de capre şi va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga. Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui:
– Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu; moşteniţi Împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! Căci Mi-a fost foame şi Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat să beau, am fost străin şi M-aţi primit între voi, am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi M-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit pe la Mine.
Atunci cei drepţi Îl vor întreba:
– Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit între noi, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Şi când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?!
Iar Împăratul le va răspunde:
– Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceşti fraţi ai Mei, Mie Mi-aţi făcut!
Apoi le va zice celor din stânga:
– Plecaţi de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit pentru diavolul şi pentru îngerii lui! Căci Mi-a fost foame şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau, am fost străin şi nu M-aţi primit între voi, am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi în închisoare şi nu m-aţi vizitat!
Atunci şi ei Îl vor întreba:
– Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în închisoare şi nu Ţi-am slujit?!
Atunci El le va răspunde:
– Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceştia, Mie nu Mi-aţi făcut!
Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei drepţi vor merge în viaţa veşnică. Matei 25:31-46

Am intrat în Postul Paștelui ca perioadă de pregătire pentru întoarcerea Mântuitorului nostru, așteptându-L pe Cel ce Se va întoarce pe neașteptate, în mijlocul nopții, ca să ne ia așa cum ne găsește.

Continuă lectura „Un strop de viață în preajma Paștelui 2023 #5”

Un strop de viață în preajma Paștelui 2023 #4


Dar nu carnea ne face pe noi plăcuţi lui Dumnezeu: nu câştigăm nimic dacă mâncăm din ea şi nu pierdem nimic dacă nu mâncăm. Luaţi seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi. 1 Corinteni 8:8-9

Semnificația practicilor din Postul Mare ne poate scăpa foarte ușor. Scopul unor astfel de eforturi nu este pur și simplu să facem ce se așteaptă de la noi, ci să îngăduim să fim dezvățați de dependența noastră de orice lucru care ne-ar putea separa de Dumnezeu – nu fiindcă un lucru sau altul e ceva rău în sine, ci din cauza modului în care ne raportăm la el sau depindem de el. Mi se reamintește acest aspect de fiecare dată când mă conving că nu pot face nimic dimineața până nu servesc o ceașcă cu cafea. Nu e absolut nimic în neregulă cu cafeaua și nici trupul meu nu tânjește după ea; mai degrabă atitudinea mea mintală față de cafea este ceea ce a făcut din acea ceașcă „dumnezeul” meu.

Continuă lectura „Un strop de viață în preajma Paștelui 2023 #4”

Un strop de viață în preajma Paștelui 2023 #3


Postul rânduit creștinește are drept scop domolirea patimilor sufletelor și trupurilor noastre, concentrarea minții noastre împotriva împrăștierii și înălțarea ei deasupra materiei râvnitoare pentru cele pământești, care ne distrage atenția și luarea-aminte, și ne atrage spre cele deșarte și spre lucruri vătămătoare de suflet. Căci trebuie să fie cunoscut fiecărui creștin faptul că dacă prin post și prin rugăciune mintea lui nu se înalță la Dumnezeu și dacă inima lui nu se află înfrântă și zdrobită, este cu neputință ca vrednicia și starea lui morală să prețuiască ceva înaintea lui Dumnezeu. Prin urmare să cunoască cu exactitate gravitatea și mulțimea păcatelor lui și să caute cu râvnă și cu însetare ștergerea lor. Să ne fie știut că, pe cât ne recunoaștem păcatele, pe atât vom fi luminați de sus. Dar într-atât ne vom lumina, pe cât ne vom înălța mintea prin rugăciune și post. Așadar rugăciunea și postul creștinești sunt oglinda care arată adevăratul caracter al păcatelor noastre. Dar, de vreme ce păcatele noastre ne despart de Dumnezeu, există numai un singur mod eficace prin care mărturisirea ne poate împrieteni cu Dumnezeu  – rugăciunea și postul. Pentru aceasta suntem datori să urmăm acest mod, astfel încât să urmărim un scop duhovnicesc, iar nu să le ținem fără scop.

Sf. Nectarie de la Eghina – Zece cuvântări la Postul Mare

Un strop de viață în preajma Paștelui 2023 #1


Astăzi, pentru creștinismul răsăritean, și la noi în țară, începe Postul Paștelui, o perioadă de cercetare și pregătire spirituală, în care ne propunem să ne rugăm, să postim, să ne depărtăm puțin de cele ale lumii și să medităm mai mult la însemnătatea patimilor și învierii Mântuitorului. Pentru noi, cititorii, cărțile pot reprezenta un mare ajutor pentru a ne acorda inimile la această perioadă. De aceea, am ales și noi fragmente din câteva cărți care, în fiecare luni, miercuri și vineri a săptămânilor din Postul Mare, să ne dea imboldul de a mai continua, încă puțin, încă puțin, până când vom ajunge la marea sărbătoare, aici pe pământ – și la Marea Sărbătoare din ceruri:

Postul nu înseamnă supraviețuire, obligație; este, însă, o tabără de primăvară care ne ajută să ne reorientăm viața într-o modalitate care să aibă efect în fiecare zi a vieții noastre. Nu că trebuie să ne abținem pur și simplu de la niște lucruri, ci să înțelegem că nu mai depindem de ele, ci de Dumnezeu Care dăruiește toate binecuvântările și că fiecare dar bun de la Dumnezeu este o binecuvântare în măsura în care îl împărțim cu ceilalți într-un duh de recunoștință. Postul Mare este o perioadă intensă dăruită nouă pentru a ne axa din nou asupra a ceea ce ar trebui să fie conținutul fiecărei clipe a vieții noastre – Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos. El este începutul, mijlocul și sfârșitul Postului Mare, fiindcă El este Alfa și Omega a întregii creații, primul cuvânt și ultimul cuvânt al vieții înseși – Care, pentru bucuria așezată Înaintea-I a primit Crucea pentru ca noi să putem trăi, pentru ca să putem gusta bucuria aceasta, iar în același timp să și începem să trăim, nu pentru noi înșine, ci pentru Dumnezeu și alții.

Puterea transformatoare dăruită nouă în Postul Mare nu își are obârșia acolo jos – pe tărâmul omenesc – unde ochii noștri sunt distrași de cele lumești sau închiși de lene ori somn. Postul Mare este șansa noastră de a privi în sus, de a ne deștepta, fiindcă mântuirea noastră este mai aproape acum decât așa cum am crezut la început. Așa cum au spus primii creștini: Maranatha! Domnul nostru vine!

Apoftegmele Părinților pustiei #2


Un bătrân viețuia la un loc cu un frate, iar bătrânul dădea pâine oricui venea la el. Când a văzut fratele acela ce se întâmplă, i-a spus bătrânului: „Dă-mi partea mea de pâine și fă cu partea ta ce dorești.” Iar bătrânul a împărțit pâinea cu fratele acela și a continuat să facă milostenie cu partea lui. Și mulți alergau la el, la bătrân, fiindcă auziseră că dă tuturor. Iar Domnul l-a văzut că se bucură în inima lui și i-a binecuvântat pâinea. Iar fratele și-a mâncat pâinea și i-a spus bătrânului: „Pentru că mai am puțină pâine, ia-o și hai să ne ducem din nou traiul împreună.” Iar bătrânul a zis: „Cum vrei tu, așa fac.” Și au început din nou să viețuiască la un loc. Și când s-a împlinit vremea, au venit cei care aveau nevoie să ia milostenie. Într-o zi fratele a intrat în cămară și au văzut că s-au împuținat pâinile. Și a venit un frate sărac și bătrânul a spus: „Dă-I niște pâine.” Fratele a zis: „Nu mai este nici una, apa.” Bătrânul i-a spus: „Du-te înăuntru și vezi.” Fratele acela s-a dus înăuntru și a găsit cămara de pâine plină ochi. Când a văzut aceasta, s-a înfricoșat și i-a dat fratelui celui sărac. Atunci a cunoscut credința și virtutea bătrânului și I-a dat slavă lui Dumnezeu.

Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.