Etichetă: reforma

Un strop de viață #811


Cuvântul lui Dumnezeu este un scut de foc, mai prețios și mai curat decât aurul ce, încercat în foc, nu-și pierde dn substanță, ci rezistă și învinge furia celui mai încins foc. Tot așa, cel ce crede Cuvântul lui Dumnezeu biruie totul și rămâne întărit pe vecie, în ciuda tuturor necazurilor, căci acest scut nu se teme de nimic, fie iadul, fie diavolul.

Cine vrea să citească Biblia, trebuie să se asigure că nu greșește, căci Scripturile pot fi răstălmăcite ușor, de aceea nimeni nu trebuie să-și urmeze emoțiile, ci să le conducă la fântână, adică la crucea lui Hristos. Dacă face așa, are întotdeauna dreptate și nu poate greși.

Martin Luther, citat de Erwin W. Lutzer în Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi

Un strop de viață #809


Cel ce citește și studiază cu atenție Scripturile nu va găsi nimic neînsemnat în ele ca să nu-i facă viața și moralitatea mai bune, din moment ce Duhul Sfânt a vrut să fie scrise. Vedem sârguința cu care Moise, sau mai bine spus Duhul Sfânt, descrie până și cele mai nesemnificative fapte și suferințe ale patriarhilor.

Martin Luther, citat de Erwin W. Lutzer în Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi

Un strop de viață #808


Îmi poți arăta un om de pe pământ, care n-ar avea destul de lucru toată viața pentru a împlini și această Poruncă? Căci cine trăiește fără de ispită, fie și măcar o oră? Ca să nici nu mai pomenesc de ispitele pe care ți le fac necazurile, care sunt fără de număr! Totuși, cea mai primejdioasă dintre toate ispitele este atunci când nu ai parte de nici o încercare și totul îți merge bine; căci atunci omul este ispitit să-L uite pe Dumnezeu, să devină prea îndrăzneț și să folosească cum nu trebuie vremea de belșug. Dar tocmai atunci, într-o asemenea vreme când îi merge bine, omul are nevoie să cheme de zece ori mai mult Numele Domnului decât la vreme de necaz.

Marin Luther, Despre faptele bune în Scrieri, volumul 2, Reforma și viața socială

Un strop de viață #807


Omul nu se poate smeri pe deplin până nu ajunge să înțeleagă că mântuirea lui este dincolo de puterile, de sfatul, de eforturile, de voința și de faptele sale, și depinde în mod deplin de voia, sfatul, plăcerea și lucrarea altcuiva, și anume doar a lui Dumnezeu. Căci dacă cineva, având și cea mai vagă impresie că poate face până și cel mai mic lucru spre mântuirea lui, se încrede în sine și nu este cuprins de disperare în inima lui, el nu se va fi smerit înaintea lui Dumnezeu, ci se gândește la un loc, la o vreme sau la o lucrare prin care să ajungă la mântuire. Însă cel ce se încrede pe deplin în voia bună a lui Dumnezeu, disperă profund în inima lui și nu alege nimic singur, ci așteaptă ca Dumnezeu să lucreze în inima Lui, este cel mai aproape de har, ca să poată fi mântuit.

Martin Luther, citat de Erwin W. Lutzer în Reforma și întoarcerea la Evanghelie. Un model pentru Biserica de azi

Un strop de viață #806


Sărbătoarea sufletească, pe care Dumnezeu o înțelege în această poruncă, este aceea să nu ne lăsăm prinși doar de muncă și meșteșug, ci să ne bizuim, atunci când le îndeplinim, cu atât mai mult pe Domnul, luând seama că nimic nu este propria lucrare a puterilor noastre.

Marin Luther, Despre faptele bune în Scrieri, volumul 2, Reforma și viața socială