Iubirea nu ține socoteala greșelilor. Iubirea nu scoate mereu la iveală neajunsurile trecutului. Nimeni nu e perfect. În căsnicie, nu facem întotdeauna ceea ce e mai bine sau ceea ce s-ar cuveni. Uneori, am făcut și am spus lucruri dureroase pentru partenerii noștri. Nu putem șterge trecutul cu buretele. Putem doar să-l recunoaștem și să acceptăm că am greșit. Putem cere iertare și putem încerca să acționăm astfel pe viitor. După ce am recunoscut greșeala și ne-am cerut iertare, nu mai avem ce să facem pentru a îndrepta răul cauzat partenerului. Când partenerul a greșit față de mine, mi-a mărturisit și și-a cerut iertare, am ocazia să-mi fac dreptate sau să iert. Dacă aleg să-l judec și să caut cu orice preț să i-o plătesc, devin judecător, iar partenerul inculpat. Intimitatea devine imposibilă. Dacă aleg, totuși, iertarea, intimitatea poate fi regăsită. Iertarea este un fel de a iubi.
Gary Chapman, Cele cinci limbaje ale iubirii
CARTEA E O VIAȚĂ 