Un strop de viaţă #157


O comunitate nu existã niciodatã numai pentru sine sau pentru propria-i glorie. Apare din ceva mult mai mãreţ şi mai profund, de care şi þine: inima lui Dumnezeu, dorinţa Lui de a conferi împlinire omenirii. O comunitate nu este niciodatã un scop în sine; este doar un indicator care ne îndeamnã sã mergem mai departe, mai în profunzime, adresând oamenilor chemarea de a iubi.

Jean Vanier, citat în Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti de John Ortberg

Un strop de viaţă #155


Comunitatea este locul în care ne sunt descoperite limitele, temerile şi egoismul. Când suntem singuri, putem crede cã iubim pe toatã lumea. Acum, când suntem cu alţii, trãind cu ei tot timpul, ne dãm seama cât suntem de incapabili de iubire, cât de multe le refuzãm altora, cât suntem de închişi în noi.

John Ortberg, Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti

„Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti“ de John Ortberg


Cu toţii ne-am dorit poate la un moment dat să cunoaştem o mare personalitate, o celebritate sau pur şi simplu să fim în pielea altcuiva. Dar poate că dacă am cunoaşte până la urmă acea persoană ne-am da seama că este o persoană normală, la fel ca noi, nu-i aşa?

Nici unul dintre noi nu este normal conform definiţiei lui Dumnezeu, afirmă John Ortberg în cartea Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti şi cu cât ne apropiem mai mult unii de alţii, cu atât mai clară devine situaţia. Continuă lectura „„Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti“ de John Ortberg”

Un strop de viaţă #126


Îl vedem cel mai clar pe Dumnezeu atunci când Îl vedem în lumina crucii. Crucea este nebunia lui Dumnezeu care este mai înţeleaptă decât puterea lumii. Prin cruce, Dumnezeu Îşi revelează umilinţa şi disponibilitatea de a sluji. La cruce Îl vedem pe Dumnezeu în zdrenţele Lui. Pentru că slava lui Dumnezeu este reprezentată de zdrenţele lui Dumnezeu. Cel mai slăvit aspect al fiinţei Lui este că a luat asupra Lui zdrenţele noastre înainte să renunţe la noi. Dumnezeu a devenit ca noi – a devenit unul dintre noi – şi noi i-am văzut slava.

John Ortberg, O dragoste mai presus de raţiune

Un strop de viaţă #87


Tot ce va mai rămâne [la sfârşitul vieţii] este dragostea. Ceea ce a fost făcut din dragoste pentru Dumnezeu este veşnic. Fiecare fiinţă umană pe care o vezi este un purtător al veşniciei, deghizat cu ingeniozitate. Ceea ce vei putea duce cu tine este dragostea.

Obiectivul vieţii este să te îmbogăţeşti faţă de Dumnezeu.

John Ortberg, Când se încheie jocul, totul se întoarce în cutie