Astăzi pot avea parte de cel mai bun Crăciun – atât timp cât ma uit la faţa Tatălui şi primesc darul Său. Oriunde, oriunde – peste tot sunt daruri de la Isus. Darurile sunt aerul nostru. Asta îmi şopteşte Isus în această zi de Crăciun: „Voi lua inima ta frântă şi ţi-o voi da pe a mea întreagă. Voi lua spatele tău frânt de poveri şi îţi voi da imponderabilitatea mea.“ Hristos a venit în această lume pentru mine – şi eu am venit în această lume pentru El. O inimă care Îl iubeşte cu adevărat pe Isus ar putea să pună lumea pe jar cu tot mai multă dragoste. Crăciunul poate avea loc la nesfârşit…
Etichetă: darurile lui Dumnezeu
Un strop de viață #505
„Mărgăritarele” Domnului nu se dau celor care nu ştiu să le preţuiască. Aceste daruri se dau celor care au atitudinea lui Iacov, care s-a apucat de pulpana hainei şi nu i-a dat drumul până când a primit binecuvântarea, sau a lui Rut, „nu sta de mine să te las”, sau a ucenicilor, care nu L-au părăsit pe Domnul Isus, la care sunt cuvintele vieţii veşnice.
Constantin Tudose, „Statornic pe cale. Memorii”
Un strop de viață #314
Întreaga lume, până şi reprezentările ei imperfecte în arta umană, sunt un martor al gloriei lui Dumnezeu. Această glorie este temelia oricărei bucurii omeneşti. Aşadar, lumea creată este o armă sfântă în lupta pentru bucurie. Însă ea trebuie să fie sfinţită prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.
Suntem înconjuraţi de lucruri inocente care sunt gata să devină idoli. Senzaţiile inocente sunt la distanţă de un milimetru de a deveni substitute ale dulceţii lui Dumnezeu.
A te bucura de darurile lui Dumnezeu, fără să fii conştient de rolul lui Dumnezeu, nu este deloc o ofrandă adusă lui Dumnezeu Însuşi.
John Piper, Când nu-L doresc pe Dumnezeu
Un strop de viaţă #309
Ca să primeşti darurile lui Dumnezeu e suficientă o mişcare simplă, lină: apleacă-te şi fă-te mic.
Ann Voskamp, O mie de daruri
Un strop de viaţă #127
Dumnezeu a binecuvântat lumea cu daruri din belşug. Modul în care le folosim este, însă, cel care le confirmă calitatea. A duce o viaţă echilibrată e acelaşi lucru cu a încerca să te menţii în şaua unui cal dat fiind că primejdia de a cădea e la fel de mare, fie că înclini spre stânga sau spre dreapta. Bucuria de a călări o are doar cel în stare să rămână pe crupă.
Philip Yancey, Zvonurile altei lumi
