Etichetă: c.s. lewis

Un strop de viață #928


Creștinismul nu are, și nici nu pretinde că ar avea, un program amănunțit pentru aplicarea regulii „fă altora ceea ce ai vrea să-ți facă ei ție” în orice moment și în orice societate. Nici n-ar putea avea. Regula privește toți oamenii din toate timpurile, iar un program special care s-ar potrivi într-un loc sau timp anume, nu ar fi potrivit în altă parte. Și oricum, nu așa operează creștinismul. Când îți spune să-i hrănești pe cei flămânzi, nu îți oferă rețete pentru gătit mâncarea. Când îți spune să citești Biblia, nu-ți dă lecții de gramatică, ebraică sau greacă, și nici măcar engleză. Creștinismul n-a avut niciodată menirea de a înlocui sau de a înlătura artele și științele omenești obișnuite: este mai degrabă un îndrumător care le pune pe toate pe direcția cea bună, și un izvor de energie care le oferă tuturora o viață nouă, cu condiția să i se pună lui la dispoziție.

C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”

Un strop de viață #927


Dacă te gândești să devii creștin, te previn că te angajezi la ceva care îți va cuprinde întreaga ființă, mintea și tot restul. Dar, din fericire, și inversul este valabil. Oricine încearcă să fie un creștin onest va descoperi curând că i se ascute inteligența; unul dintre motivele pentru care nu este necesară o educație specială pentru a fi creștin este că, prin sine însuși, creștinismul este o educație.

 

C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”

Un strop de viață #926


Nu are rost încercarea de a depăși spiritualitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu n-a hărăzit niciodată omului o spiritualitate pură. De aceea folosește El obiecte materiale ca pâinea și vinul pentru a sădi în noi viața nouă. Am putea socoti că este vorba de lucruri grosolane și lipsite de spiritualitate. Dumnezeu nu socotește așa. El a inventat mâncarea. Îi place materia. El a inventat-o.

C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”

Un strop de viață #925


Ideea creștină centrală este că moartea lui Cristos ne-a pus într-un fel în acord cu Dumnezeu și ne-a dat un nou început. Teoriile privind felul în care s-a ajuns la acest lucru sunt altceva. Teoriile despre moartea lui Cristos nu sunt creștinismul; ele sunt explicații despre cum funcționează creștinismul. Nu toți creștinii ar fi de acord cu importanța acestor teorii. Dar cred că toate Bisericile vor fi de acord că lucrul în sine este infinit mai important decât orice explicații oferite de teologi. Cred că vor recunoaște că nicio explicație nu va fi vreodată cu desăvârșire adecvată realității. (…) Un om poate accepta ceea ce a făcut Cristos fără a cunoaște mecanismul lucrării Sale; mai mult ca sigur, nici n-ar putea cunoaște mecanismul fără a fi acceptat mai întâi faptul.

C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”

Un strop de viață #924


Un creștin nu este un om care nu greșește niciodată, ci un om capabil de a se căi și a se îndrepta, luând-o de la început după fiecare poticnire – deoarece viața lui Cristos este înăuntrul său, tămăduindu-l mereu, dându-i puterea de a trece (într-o oarecare măsură) prin moartea de bunăvoie pe care Cristos a luat-o asupra sa. Din cauza aceasta, creștinul se găsește într-o poziție diferită față de alți oameni care încearcă să fie buni. Aceștia speră că – fiind buni – vor fi plăcuți lui Dumnezeu, dacă El există; sau, dacă nu cred că Dumnezeu există, speră că cel puțin vor câștiga aprobarea oamenilor buni. Dar creștinul crede că orice lucru bun pe care-l face vine din viața lui Cristos care se află în el.

C.S. Lewis, „Creștinism, pur și simplu”