Autor: Irina Trancă

Sunt absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a unui Master în Teoria şi Practica Editării, ambele la Universitatea din București, am fost voluntar la RVE Bucureşti din 2006 și am fost redactor angajat între anii 2016-2020. Printre autorii mei creştini preferaţi se numără Michael Card, Max Lucado, C.S. Lewis, Philip Yancey și Ruth Chou Simons; mă pasionează literatura pentru copii, romanele istorice, cărțile despre cărți și legătura dintre artă și credință, Japonia și modul în care frumusețea ne apropie de Dumnezeu. Sunt căsătorită și, din 2015, sunt și mama unui băiat, Mihai, pe care doresc să îl cresc cititor. Dacă vreți să fiți la curent cu ce citesc, mă găsiți pe Goodreads.

Un strop de viață #664

Chiar și cei care, din cauza lipsei lor de educație, nu sunt conștienți de o altă profeție a lui Isaia – că El (Isus) va fi un om al durerii, obișnuit cu suferința noastră cea mai profundă – chiar și aceștia recunosc în El pe cineva ale cărui lacrimi sunt și ale lor. El nu doar plânge pentru ei; El plânge cu ei, cunoscând cele mai adânci întunecimi, sărăcia și durerea lor. El nu explică durerea, nici nu spune că a venit cu răspunsul sau că va îndrepta totul. În schimb, El își pleacă capul și permite lacrimilor să curgă. Nu e vorba despre oferirea unor răspunsuri sau de rezolvarea unei probleme; e vorba despre asumarea completă și restauratoare a suferinței lor, pentru că Isus știe că Dumnezeu folosește suferința pentru a salva lumea. El nu a venit să îndrepte moartea și tristețea, ci ca, în final, să le elimine. El nu a venit să ofere răspunsuri; El a venit să se dea pe Sine Însuși. Prezența Sa, lacrimile Sale sunt soluția, răspunsul, adevărul. Și în acele momente când nu primim ceea ce vrem, primim ceea ce avem nevoie.

Michael Card, Luke, the Gospel of Amazement

Un strop de viață #662

A existat o vreme când Biserica era foarte puternică – pe vremea când primii creștini se bucurau să fie considerați demni de a suferi pentru ceea ce credeau. În acele vremuri Biserica nu era pur și simplu un termometru care înregistra ideile și principiile opiniei publice; era un termostat care transforma moravurile societății…

Nu devenim „sfinți” prin activitățile sau comportamentul nostru. Devenim sfinți prin faptul că Îi aparținem lui Isus. Și din această „apartenență” producem o viață „ciudată” sau „diferită”… în care ne „îmbrăcăm cu milă, bunătate, smerenie, blândețe și răbdare” (Coloseni 3:12).

Dr. Martin Luther King Jr. citat de Ryan Snow în Make It An Odd Year

Cărțile anului 2016 pe cărturești.ro

Dacă vreți să aveți ocazia să câștigați niște cărți, nu pierdeți nici anul acesta concursul Cărțile anului pe cărturești.ro, unde tot ce trebuie să faceți este să votați cărțile voastre preferate de anul trecut din categoriile ficțiune, non-ficțiune, poezie și carte pentru copii.

Concursul se desfășoară pntre 31 ianuarie și 15 februarie, iar premiile sunt 5 pachete de cărți.

Eu încă n-am câștigat, deși am participat în fiecare an, dar cine știe? Succes tuturor!

„Nimic fără Isus” de Corrie ten Boom

Astăzi vă prezint o carte subţire, dar plină de învăţăminte şi istorisiri ale unor experienţe cu Dumnezeu. Este vorba despre cartea Nimic fără Isus, scrisă de Corrie ten Boom.

Autoarea s-a născut la 15 aprilie 1892 la Amsterdam în Olanda. În 1924 a devenit prima femeie licenţiată ca ceasornicar, dar a rămas celebră datorită experienţei sale din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când, împreună cu familia sa, a adăpostit evrei în Olanda ocupată de nazişti.

La 28 februarie 1944 a fost arestată şi a trecut prin mai multe închisori din Olanda şi Germania până la 30 decembrie 1944 când a fost eliberată. Cartea Nimic fără Isus a fost publicată în 1957 şi, aşa cum declară autoarea, în ea veţi citi despre ce a făcut Dumnezeu cu unul dintre copiii Lui, în câteva călătorii de-a lungul şi de-a latul lumii. Experienţele sunt atât de personale, încât periculosul pronume „eu“ este folosit mult prea des. Dar singura mea dorinţă este aceea de a căuta să-L onorez pe Cel care este Domnul meu, pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, spune Corrie ten Boom. Continuă lectura „„Nimic fără Isus” de Corrie ten Boom”

Un strop de viață #660

Avem un Dumnezeu care luptă pentru noi. Câteodată vreau ca lupta Lui să însemne eliminarea tuturor durerilor și a suferințelor. Vreau ca El să lovească cu sabia Lui orice nedreptate, orice boală, orice rău. Câteodată, asta este ceea ce face.

Dar, altădată, Dumnezeul nostru luptă pentru noi în moduri pe care nu ni le-am imaginat. El nu elimină lupta, ci ne însoțește prin ea. În oricare caz, Dumnezeul nostru nu ne lasă niciodată singuri pe câmpul de luptă. El luptă pentru copiii Săi. Până la capăt. Și întotdeauna câștigă.

Michele Cushatt, the secret to fighting the battles you’ve got ahead of you