Anul acesta, ne-am propus să prezentăm câte un autor, dintre cei prezenți deja pe blog, dar nu numai, de ziua lui de naștere – să aflăm câte ceva despre viața lui și să facem o listă cu cărțile sale. Cine știe, poate acesta să fie chiar un prilej cu care să îi descoperim cărțile sau să le recitim, dacă ne-am mai întâlnit deja cu respectivul scriitor.
Veți vedea că luna ianuarie este destul de festivă, vor mai fi câțiva autori pe care să-i „serbăm” în felul acesta.
Însă, cum în seara aceasta, împreună cu Tolkien Society, voi ține un toast în cinstea Profesorului (3 ianuarie 1892), primul articol din serie îi este dedicat lui.
Pentru că am mai scris despre opera sa în alte articole și emisiuni CARTEA E O VIAȚĂ (spre exemplu, despre influența credinței sale asupra poveștilor sale, sau despre prietenia cu C.S. Lewis), mă voi opri la alte câteva detalii din viața sa și veți vedea că, chiar dacă poate nu este un scriitor pe gustul vostru, a avut și alte contribuții remarcabile în special în zona filologiei.
Înainte de a trece la subiect, iată câteva articole și emisiuni în care am vorbit despre J.R.R. Tolkien:
- La pas cu Frăția Inelului
- „O temă de o frumusețe neștiută până atunci” – Muzica Ainurilor
- „Frumusețea va salva lumea”
- Curaj și speranță în cele mai negândite locuri – Tolkien Reading Day 2021
- CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.3 – De ce să citim basme și literatură de ficțiune
- CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.8 – De ce să citești cărți pentru copii
Se pare că strămoșii săi își aveau originea în zona Prusiei Răsăritene, dar s-au mutat mai târziu în Anglia. Tatăl său, Arthur Reuel Tolkien, era bancher și avea în grijă reprezentanța Băncii Britanice din Bloemfontein, în Africa de Sud. A murit, însă, atunci când micul John Ronald Reuel avea trei ani, iar fratele său mai mic, Hilary Arthur Reuel, doar un an. Mama sa, Mabel, s-a mutat înapoi în Anglia pentru a avea grijă de cei doi băieți, și i-a insuflat în special lui John dragostea de natură, prin studiile sale de botanică, și mai ales dragostea pentru limbile străine. De la mama sa a învățat limbile latină, franceză, germană, și în plus, să scrie, să deseneze și să picteze. Trăindu-și copilăria în Birmingam, peisajele rurale au devenit și o sursă de inspirație pentru descrierea Comitatului hobbiților. Printre altele, lui Tolkien i-au plăcut poveștile lui George MacDonald și basmele lui Andrew Lang.
În anul 1900, Mabel a trecut la catolicism; familia ei, baptistă, nu a fost deloc încântată de această mutare și a oprit orice ajutor financiar pentru ea și cei doi băieți. Suferind de diabet, însă înainte ca insulina să fi fost descoperită, Mabel a murit la 34 de ani, când Tolkien avea 12 ani. Datorită suferințelor ei și efortului ei de a își crește copiii în credință, Tolkien și-a considerat mama o martiră și un dar al lui Dumnezeu pentru el și fratele său.
După moartea mamei, John și fratele său l-au avut ca tutore pe Francis Xavier Morgan, un important teolog catolic, care le-a asigurat o educație foarte bună.
A început studiile în 1910 la Universitatea din Oxford, unde va urma mai târziu și o carieră academică. Împreună cu trei prieteni de la King Edward’s School, Rob Gilson, Geoffrey Bache Smith și Christopher Wiseman, a format o mică societate literară, T.C.B.S. (inițialele pentru Tea Club and Barrovian Society) care a contribuit la interesul lui Tolkien pentru literatură și poezie.
De asemenea, o vacanță de vară petrecută în Elveția a inspirat descrierile vii ale călătoriei prin Munții Cețoși din „Hobbitul”.
În 1913 s-a logodit cu Edith Bratt. Tolkien se îndrăgostise de ea încă de la 16 ani, însă tutorele său fr. Morgan, a decis că acesta nu mai trebuie să corespondeze cu Edith până la împlinirea vârstei de 21 de ani, pentru a nu-i afecta studiile și reputația. În ziua în care a împlinit 21 de ani, Tolkien i-a scris lui Edith, iar cei doi au reluat relația. S-au căsătorit pe 22 martie 1916.
În timpul Primului Război Mondial, a participat, printre altele, la bătălia de la Somme, în care și-a pierdut majoritatea prietenilor din facultate, inclusiv pe cei din clubul T.C.B.S. Întregul său batalion a fost aproape complet ras de pe fața pământului, iar Tolkien a supraviețuit doar pentru că se îmbolnăvise de febră tifoidă. Însă tocmai perioada petrecută în spital a reprezentat începutul scrierii primelor pagini ale legendarium-ului (termen folosit mai târziu de Tolkien pentru a desemna totalitatea lucrărilor sale legate de Pământul de Mijloc).
După război, a lucrat la Oxford English Dictionary, în special la etimologia cuvintelor de origine germanică ce încep cu litera W.
Apoi a fost profesor de anglo-saxonă la Pembroke College, Oxford și profesor de limbă și literatură engleză la Merton College, Oxford.
În anii petrecuți la Pembroke College, a scris Hobbitul și primele două volume ale Stăpânului Inelelor.
În 1926 a finalizat și o traducere a poemului epic clasic al limbii engleze vechi, Beowulf, a cărui influență se resimte, de asemenea, în legendarium-ul Pământului de Mijloc.
A fost, de asemenea, consultant și traducător al Bibliei de la Ierusalim, în special al Cărții lui Iona.
John și Edith au avut împreună patru copii, John Francis Reuel Tolkien, Michael Hilary Reuel Tolkien, Christopher John Reuel Tolkien și Priscilla Mary Anne Reuel Tolkien. Lor le-a dedicat o altă carte de-a sa, „Scrisori de la Moș Crăciun”.
Dintre aceștia, Christopher (21 noiembrie 1924 – 16 ianuarie 2020) a fost cel care i-a preluat munca și căruia îi datorăm editarea și publicarea a numeroase manuscrise. Dintre operele lui Tolkien publicate de fiul său, Christopher, se numără: Silmarillion, Povești neterminate, Copiii lui Hurin, Beren and Lúthien, Legenda lui Sigurd și Gudrun, Beowulf (traducerea și comentariile), The History of Middle Earth.
Biografia lui Tolkien a fost alcătuită de Humphrey Carpenter.
Moștenirea lor este studiată și continuată, astăzi, de o mulțime de intelectuali și filologi precum Tom Shippey, John Garth, Verlyn Flieger, Dimitra Fimi și mulți alții.
Oricine poate avea acces la o mulțime de materiale interesante și poate face parte din comunitatea Tolkien Society. De asemenea, Signum University oferă periodic cursuri despre opera lui Tolkien și a lui Lewis, sau despre mitologie în general, literatură fantastică, limbi germanice, engleză veche sau limbi nordice vechi.
Așadar, povestea continuă, „drumul duce tot-nainte” și mai sunt încă multe de descoperit 🙂